Adolescența: între limite și libertate - Dr. Gina Chiriac

[Muzică] Bună ziua și bine ați revenit la neuropsi emisiunea A7 TV de Sănătate mintală și psihoemoțională locul unde aducem în discuție temele care ne influențează mai mult viața de zi cu zi adolescența poate fi o perioadă complicată dar și una plină de creștere și învățare atât pentru copiii care devin acum tineri dar și pentru părinții lor emisiunea de astăzi ne oferă instrumente pentru a face față acestei etape provocatoare pentru copii dar și pentru întreaga familie dintr o stare de empatie și deschidere sunt doctor Gina Chiriac și astăzi îl am invitat alături de mine pe Adrian

psihoterapeut integrativ formator și supervizor arpi împreună cu care vom explora Cum gestionăm relația dintre adolescenți și părinți Bună Adrian Mă bucur tare mult că ești astăzi împreună cu noi și aș vrea să te întreb ce înseamnă pentru un psihoterapeut integrativ această perioadă de vârstă a adolescenței noi știm că este un stadiu de dezvoltare umană care are specificul lui nivel de gândire dar și emoțional și comportamental ce înseamnă să fii adolescent și să simți că se că ți se impun limite bună Gina Mulțumesc tare mult de invitație Mă bucur să fiu aici din nou [Muzică] și

mă bucur să vorbesc astăzi despre adolescență pentru că este un subiect pe care îl ating de foarte multe ori în discu discuțiile cu clienții mei și cu oamenii în special cu părinții care vin foarte îngrijorați cu privire la ceea ce se întâmplă cu copiii lor acum din punct de vedere psihoterapeutic noi vedem exact cum ziceai adolescența ca o etapă de dezvoltare în care se întâmplă anumite lucruri și deloc benefice pentru familie pentru conținuturi relațional și mai ales pentru adolescenți Acuma nu știu dacă nu sunt benefice din perspectiva mea ca psihoterapeut la mine ajung cei care

nu consideră procesul acesta ca fiind unul benefic însă eu cred că ar fi bine ca toți să știm ce se întâmplă cu adolescenții Și de ce De unde mai exact apare această atitudine mamă o să devin adolescent nu știu ce o să mă mai fac cu el această perioadă care apare natural este privită cu atâta îngrijorare Păi am putea vorbi în primul rând despre motivul pentru care adolescenții sunt așa de ă își resping părinții Sau poate au atitudinea asta de revoltă revoltă ă și chiar îi consideră de multe ori pe părinți înapoiați și ă cumva

o generație trecută iar acolo s ar putea ca unul dintre motive să fie inconștient până la vârsta adolescenței copilul sau preadolescenței copilul a avut inconștient totală încredere în părinții lui dacă ne uităm la ca să dau un exemplu dacă ne uităm la un copil care este cu părinții s ar putea nici măcar să nu se uite în stânga și în dreapta când trece strada chiar dacă părinții au spus de multe ori pentru că el are totală încredere în părinții lui în siguranța pe care le oferă ei și pentru că acum sunt fan al teoriei determinării

cu asta mă ocup în prezent Vreau s o aduc din nou aici și asta corespunde acele etape de conectare în care copilul este cumva cablat la emoțiile părintelui este iubit necondiționat așa în mă refer la partea bună în care se manifestă această nevoie de conectare iubire și susținere necondiționată și în adolescență se manifestă mai mult a doua nevoie și anume aceea de a și deține el propriile competențe de a învăța să și ocupe un spațiu și apar alte nevoi specifice adolescenței exact iar ce se întâmplă în adolescență copilul de fapt adolescentul realizează pentru că începe

să aibă capacitatea psihică să vad vadă că nu neapărat părinții sunt cei care î oferă siguranța că de fapt Părinții nu au Chiar atâta putere și cumva el devine revoltat la adresa lor ca și cum între ghilimele m ați mințit până acum practic el nu vede că până acum a fost într o anumită perioadă în anumit stadiu din dezvoltarea lui și anume faptul că a fost foarte dependent de ajutorul părinților și acum trecem într un nou stadiu în care el începe să și încerce puterile începe să și ocupe un spațiu care i se cuvine în

relațiile sociale în familie în mediul de la școală în relațiile cu prietenii pentru că acum apartenența la un grup înseamnă foarte mult înseamnă mai mult înseamnă mai mult corect și Din păcate Nici părinții nici copiii nu știu că asta este o normalitate Cum crezi că ai putea să i ajuți ca să să înțeleagă aceste nevoi prin faptul că ele sunt naturale și vin la un moment dat în viața unui adolescent și încep cumva chiar din pre adolescență ă pentru că ele sunt tratate ca fiind ceva care nu mai corespunde deci Copilul meu nu făcea Asta

cam așa se aude ă exact ă în momentul în care copilul intră în faza asta el și este o nevoie naturală de a se rupe de părinți Și de ce dacă el nu trece prin faza asta devine doar un adult care va corespunde în totalitate normelor sociale adică nu va putea niciodată să aibă o să se individualizeze copilul din toate punctele de vedere el El orice face corespunde fie că el corespunde părintelui prin comportament opus adică plânge sau este opoziționist ca să primească atenție Dar ține tot de comportamentul sau tot de părinte ceea ce face

copilul ca adolescent se individualizează începe să și dea să aibă propriile lui idei despre ce înseamnă viața lumea și Unele dintre ele s ar putea să fie chiar bune faptul că el își dă seama și începe să și respingă părinții este un pas natural și normal în devenirea lui ca adult Care sunt principalele greșeli pe care părinții le fac atunci când pun limite adolescenților pentru că tendința părinților este să i reducă pe adolescenți la cunoscut adică copiii se manifeste ca și adolescenți aceleași comportamente din trecut și copiii au de fapt o cu toată altă nevoie

aceea de autonomie și atunci părinții spun dacă te mai duci la club fără să mă anunți și asta având vârsta de 16 ani ceea ce este în regulă să anunți adică Părinții nu s exagerați aici însă copilul o ia ca pe o reprimare a Libertății deci este o limită foarte fină între granițele care să protejeze copilul și granițele normale diferența și o să vin și cu exemple diferența este foarte foarte clară unui copil e nevoie să i punem limite foarte ferm nu ai voie să faci asta și îi Dar sunt de partea lui Adică dacă

a mâncat deja destulă înghețată îi spun ferm că n o să mai primească înghețată chiar dacă vrea dar pot să fiu de partea lui în sensul să l înțeleg că e că mai vrea și este regul să și emiți această empatie față de el înțeleg că vrei să mai mănânci îmi pare rău pentru tine dar momentan trebuie să te oprești sau Ar fi bine să te oprești este normal să ți dorești este asta i o graniță sănătoasă este o graniță sănătoasă la eu mă refer acum la exces Exact da Când ajungem la adolescenți e nevoie

să vedem și să înțelegem că limitele dacă eu pun în continuare astfel de limite el nu va învăța niciodată să și asume responsabilitatea pentru deciziile pe care le ia și atunci diferența este că eu încep să i pun să nu i mai pun limite în felul ăsta ci să i fac mai mult recomandări lăsându l să ia el niște decizii în același timp să și asume responsabilitatea deciziilor pe care el le a luat Bineînțeles că sunt decizii importante cum ar fi dau un exemplu și cunosc cazuri reale Eu nu vreau să mă mai duc la

școală La un moment dat Asta nu este o decizie pe care pot să acolo Poți să cu care să fiu de acord sau niște limite de genul eu vreau să eu vreau să stau până la tre noaptea eu știu ca părinte pe rețelele de socializare și pe rețelele de socializare dar și în oraș eu știu că după o anumită oră cine rămâne în oraș nu sunt neapărat cele mai bune modele pentru el și mai mult decât atât mai este și acea idee în care tu te duci către copil ca să l protejezi iar copilul percepe

asta ca pe o pedeapsă și ar fi bine să facem și această diferență și în momentul în care Copilul este pedepsit spune ție îți convine să mă pedepsești pentru că tu oricum mă abuzezi din rolul de părinte și iată și reproșul Deci locul din care punem limitele cred că e foarte important de dezbătut și reacțiile care apar e nevoie să vedem adolescentul cu cât investim mai multă încredere în el adică dacă eu îl văd pe un cu cât proiectez pe el că de fapt eu proiectez frica să nu pățească ceva și să nu o ia

vorba românului pe căi greșite Ăă mă face să proiectez pe el un o persoană sau un adolescent care oricând se poate apuca de droguri sau de să proiectez fel Toate fricile mele și mai e ceva Știi ce Mai proiectează foarte mulți părinți pe acești adolescenți sau aceste ființe umane care au 14 ani 13 ani 15 ani proiectează ideea cum că ei deja știu ce se va întâmpla să zicem că părintele are 40 de ani Copilul are 15 ani și copilul trebuie să conștientizeze consecințele de mai târziu dacă el nu se mai duce la școală pentru

că practic eu proiectez pe copil acea imagine cum că el deja a trăit și perioada de la 15 la 40 Deci mă comport cu copilul ca și când Aș sta de vorbă cu un adult dacă nu te duci la școală n o să mai intri la facultate și o să ajungi pe drumuri ca și cum este dezastru iar copilul nu are decât o singură nevoie să se ducă la un concert în Ungaria cu nu știu ce formație Deci această lipsă totală a granițelor între trecutul meu personal ca părinte prezentul în care mă întâlnesc cu copilul

și viitorul copilului trebuie neapărat adusă în discuție și adusă în conștiența părinților care au adolescenți uite Ca să dau un exemplu în momentul în care eu ca părinte îi pun eu ca părinte pot să văd foarte clar și ăa este un caz de al meu pot să văd foarte clar că adolescentul copilul meu adolescent a intrat într o relație de cuplu care nu este benefică pentru el care nu este ce i face rău din mai multe puncte de vedere atâta timp cât eu îi pun limite îi interzic sau îi spun că ești prost că nu

vezi îi punem etichete îi punem etichete în momentul ăla de fapt eu nu rezolv problema mai ales că eu îl salvez din povestea respectivă ci deteriorez relația pe care o am nu exact și am un exemplu și mai complicat aici sau mai dificil dar copilul înțelege aceste limite pe care eu le pun ca fiind un act de protecție sau cum le înțelege copilul copilul le sau adolescent entul înțelege ca a fi faptul că de fapt Părinții nu mă înțeleg ei nu știu ei sunt învechiți Lumea s a schimbat Adevărul este că s a și schimbat

dar chiar dacă s a schimbat un adult eu ca adult pot să văd în momentul în care pe exemplul pe care l am dat o relație este într o relație care s ar putea să nu ducă undeva bine pentru el dar în momentul în care Eu sunt acolo că aici Vreau să pun care în ce fel mă raportez la el eu îi spun Care sunt Care este experiența mea și l las pe el adică zic uite ce se poate întâmpla rău Adică îl fac pentru că el conștient de lucrurile ca el să fie capabil să

le identifice în momentul în care apar deci practic în loc să i spun tu nu fă asta deci practic în loc de a arăta cu degetul către el exact mai bine să i ofer un model vorbind despre mine sau altă persoană este mai ușor exact ca să nu mă aduc pe mine să nu vorbesc despre el și să mă aduc pe mine tocmai ca să nu declanșez mecanismele de rezistență și copilul să mă respingă înțeleg corect Păi și să zicem că un adolescent vine la tine și ți spune tu ești tatăl și să zicem că

ai o fată adolescentă și ți spune în felul următor vreau să ies în club de seară cu prietenul meu și vreau să știi că el este deja Major are 18 ani și eu la 16 ani trebuie să știi că sunt protejată punct așa că doar te am te am înștiințat în primul și în primul rând e nevoie aici să fie o limită din start care și iar cu adolescenții limita se negociază corect adică negociem ora la care să vină acasă și discută în funcție de pericolele pe care eu le cunosc că există după o anumită

oră faptul că petrece timp după o anumită oră cu anumite persoane în același timp negociez limita iar apoi ce pot să fac este să i spun următorul lucru deci cum ar suna o frază eu am încredere în tine că tu iei cele mai bune decizii pentru Protecția ta Uite ce cred eu sau uite ce Care este experiența mea de viață și care sunt temerile mele Ce s ar putea întâmpla rău și cât mai specific Și de ce să fac asta pentru că în momentul în care ea ajunge în situația respectivă niciun adolescent nu vrea să

nu vrea și niciun nicio persoană nu vrea să ajungă în situații dificile sau să se întâmple situații grele pentru Ei și atunci ei ce fac ceea ce i spun eu sună apare exact în momentul în care se întâmplă unul dintre lucrurile pe care eu le spun iar dacă eu îl investesc cu încredere Adică chiar simt încredere Și mai ales că ei simt dacă eu le ofer încredere Și în momentul ăla responsabilitatea vine pe ei eu am încredere în tine știi ce am mai observ în relațiile pe care le am cu copiii adolescenți în terapii că

ei în momentul în care se simt respectați reacționează mai bine În momentul în care sunt văzuți ca fiind de încredere de aceea susțin foarte mult Ceea ce ai spus acum și aduc în discuție și această investire a lor ca nemaifiind copii de grădiniță și fiind adolescenți cât de important este pentru un părinte să poate să își activeze această percepție diferită faptul că eu nu mai am de a face cu un copil de opt ani ci Iată fiul meu sau fiica mea au devenit adolescenți Vorbim de neurofeedback relația este o construcție dacă eu reduc relația mea

din aici și acum cu fiica sau fiul meu de 15 ani la relația pe care o aveam la opt ani Este o incapacitate A mea de a trăi în prezent în aici Și acum ce crezi că ar trebui să știe sau să ia în considerație un părinte pentru că până la urmă tot părinții modelează relația adică copilul se naște venind în lume Ca o coală albă de hârtie pe care părinții scriu la nivel inconștient viitoarele comportamente nu pot să i cer respect Dacă tu nu l ai respectat pe el Ce crezi că ar trebui să

știe un părinte de adolescent cum ar trebui să comunice el astfel încât să transmit acest sentiment de împuternicire al adolescentului încredere și respect În primul rând să l respecte Ăsta i primul lucru să Cum poți să respecți un adolescent ă atâta timp cât aș aș vrea să spun cum nu respect te rog în momentul în care eu îmi proiectez exact cum spuneam mai devreme propriile frici în momentul în și când zic propriile frici Eu mă uit la el și văd doar ce se poate întâmpla prost iar că aici funcționează o chestie foarte interesantă se numește

Ște proiecție și identificare proiectivă știu că sunt niște termene destul de specifice psihoterapiei Dar cum se întâmplă asta Eu dacă văd în cineva un anumit aspect încet încet acel aspect începe să crească în acea persoană adică dacă eu mă uit la copilul meu și cu adevărat văd sau adolescentul un timid sau un eu știu o o persoană care minte sau care nu este destul de prezentă încet încet copilul respectiv va începe să să dezvolte să manifeste pentru că el Exact cum spuneai tu este o coală albă doar că este o coală albă infinită este o

infinitate iar eu ce proiectez pe el asta începe să să se dezvolte inclusiv în adolescent ă iar ce poate face un părinte specific este în primul și în primul rând să și aducă aminte de propriul copil de propriul adolescent și de propriile greșeli iar dacă este tre să practice empatia exact Adică dacă stau să mă uit un pic cea mai bună perioadă a vieții să mai greșesc sau să greșesc din toate punctele de vedere sau s o dau în bară cu diferite lucruri Este copilăria și adolescența știu că se vorbește foarte mult și despre această

revoluție hormonală care se întâmplă în corpul adolescenților și ei sunt mult mai instabili emoțional Și din păcate părinții uită Asta o știu ca teorie însă în momentul în care băiatul izbucnește într o criză de furie cum vorbeam într o emisiune anterioară tu în loc să te uiți la el ca la un extraterestru și să nu l înțelegi ce ai putea să faci ca părinte ca mamă sau ca tată ca orice ă Furia întotdeauna vine ca o formă de protecție sau de ieșire din abuz adică agresivitatea sau nu Furia nu vine un prădător nu este furios

un prădător este calculat un prădător este calm stabil își calculează fiecare lucru în momentul în care există furie acolo este o încercare de a ieși din abuz de o rupere de lanțuri asta înseamnă că adolescentul se simte într un fel agresat agresat sau îi sunt nedreptățit sau îi sunt încălcate drepturile nu contează dacă asta este realitatea sau așa crede el dar ce este important să facă părintele este să conțină adică să înțeleagă și să vadă Acuma ce spun eu și să nu mai intre cumva în conflict cu propriul copil pentru că din nefericire exact cum

spuneai tu mai devreme părinții percep copiii ca și când ar fi competitor sau mai mult devin un fel de dușman nedeclarați uite ce a făcut Mai ales că se plâng unul celuilalt și atunci îl fac pe părintele care nu e acasă aliat Uite ce a făcut de dimineață în loc să se ducă la școală a rămas în fața laptopului să rezolve nu știu ce problemă tehnică deci acuma trebuie să spun și o chestie foarte foarte te rog complexă sau foarte profundă ă fiecare dintre noi avem lucruri mă refer ca adulți avem lucruri reprimate părți din

noi pe care le reprimă părți din noi care nu ne plac noi spunem umbră în psihoterapie de la Jung ce se întâmplă de foarte multe ori adolescenții noștri manifestă exact părțile astea ca pe care noi le respingem din propria noastră ă personalitate deci practic ar trebui să ne asumăm exact și de multe ori ce vreau să spun cu alte cuvinte ca să ca să nu folosesc cuvinte foarte mari de fapt s ar putea ca adolescentul să manifeste exact niște comportamente pe care eu le detest la mine și la la societate și la personalitatea mea de

care nici măcar nu sunt conștient iar ce exact așa cum le eu mă lupt să nu cumva să le manifest exact așa ajung să mă lupt cu cu adolescentul și cu copilul me uitând că de fapt ceea ce îmi spunea mie mama când eram la vârsta adolescenței am ajuns acum să repet eu fiicei mele ceva la maniera asta despre asta vorbim nu iar eu mă identific cu rolul mamei mele și uit de fapt să mă identific cu mine cea care primea acea mustrare sau acel mesaj nu contează ideea este că eu mă simțeam atunci respinsă

ca mamă de către mama mea mă Mă simțeam atunci respinsă ca fiică de către mama mea iar acum în prezent mă simt respinsă ca mamă de către fiica mea și fondul problemei Rămâne același granițele și limitele corect exact ca să dau și un exemplu dacă eu am o problemă cu am manifesta am dat voie să vorbesc despre mine la un mod laudativ Da am o Problem eu sunt tot timpul nu vorbesc despre mine decât dacă e de rău sunt multe persoane care au problema asta să și asume inclusiv partea frumoasă este foarte probabil ca adolescentul

să manifeste exact acesta aspect Da pentru că eu cred că da eu cred că nu este în regulă să mă laud pe mine lasă să spună alții despre tine lasă i pe alții să te laude și este un comportament sănătos exact Păi nu este un comportament sănătos pentru că eu în momentul ăla resping o parte din mine sau dacă eu resping agresivitatea din mine eu întotdeauna sunt acel Yes Man Yes Man cu toată lumea sau sau Yes M sau Yes M sau Yes woman și că și la femei este același lucru există posibilitatea ca adolescentul

copilul preadolescentul să înceapă să manifeste exact lucrurile pe care eu mi le am reprimat și atunci de fapt eu mă lupt cu adolescentul de fapt învățând să iubim și astfel să ne iubim mai mult pe noi și să ne acceptăm mai mult pe noi inclusiv ca părinți Deci practic tu spui că un adolescent poate să ți oglindească o parte din tine Pe care tu n o conștientizezi știi cum fac eu un terapie când am de gestionat un conflict între un adolescent și unul dintre părinte unul dintre părinți sau familia asta îi învăț pe părinți nu

pe copil întâi ci pe părinți sau pe adolescent să îl privească pe acel adolescent din perspectiva avocatului Apărării lui și nu din perspectiva procurorului sau al acuzatorului și să l ducă în fața unui tribunal suprem al instanțelor psihice ca să mi duc metafora până la capăt pentru că dacă în fiecare zi ar face următoarea temă pe care le o propun și anume să găsească trei calități pozitive ale copilului atunci și ar putea schimba percepția și ar putea schimba perspectiva ă reiau acea idee pe care tu ai adus o aici și anume faptul că emoțiile mele

referitoare la copilul meu la partenerul meu la oricine nu e o naștere pe baza realității deci eu nu l văd pe copilul meu așa cum este el emoțiile mele i au naștere pe baza hărții mele mentale intro direct pe baza proiecției sau percepției mele despre acel copil și eu pot să văd în el o grămadă de defecte iar alții să vadă o grămadă de calități poate că eu mi am dorit ca fiica mea să devină artistă așa cred eu că este foarte bine să devină pictoriță sau să se ducă undeva la un liceu de Artă

iar fiica mea face it în momentul în care eu povestesc prietenelor mele uite dragă fata asta nu înțeleg de ce nu seamănă cu mine pentru că uite eu deja am primit un premiu al Uniunii scriitorilor sunt la a șaptea carte de poezii iar ea stă toată ziua cu nas în calculator ce ar trebui să știi O mamă care vorbește în felul ăsta și nu vede De fapt nu o vede pe fiica ei iar emoțiile sunt luate prin prisma acestui filtru perceptiv care se referă la propria persoană de fapt tocmai asta este chiar dacă e copilul

nostru El este o cu totul și cu totul altă persoană și că aici e e ce e nevoie să înțelegem ca părinți că în momentul în care copilul devine adolescent el are nevoie să se rupă de noi adolescența și să nu mai corespundă are voie să nu mai corespundă că același discurs poate EX să continue cu IT ul ăsta n o să și dezvolte calitățile feminine n o să știe să gătească n o să și găsească un soț n o să facă nimic pentru că eu de fapt ce fac proiectez viața mea și traseul meu

psihoemoțional pe adolescenta Care este total diferită de mine ce ar trebui să facă această mamă să dincolo de a nu mai proiectat să poate să și vadă fiica cum așa cum este ea și nu așa c d Aa m Ce înseamnă așa cum este ea în momentul în care ne oprim un pic Ce înseamnă să ne oprim noi de multe ori ne am format o părere despre toate lucrurile din jurul nostru Dar este Uite aici e o cană Da eu am folosit cana asta de la începutul emisiunii fără să fără măcar să o văd dar

dacă eu mă opresc un pic și mă uit ca și cum o văd văd pentru prima dată o cană să văd un pic Ce se întâmplă acolo Ăsta este modul sau cum arată și încep să văd că are forma asta că are o culoare că scrie ceva pe ea văd chiar și ce scrie îmi dau seama pot să mi dau seama de mult mai multe lucruri dacă eu pot să mă opresc în felul ăsta și să mă uit la copilul meu să văd cum e este el de fapt s ar putea să începi să proiectezi

mai puțin mai este o problemă cu această proiecție și Nu întâmplător am luat exemplu cu artista pentru că face parte din viața mea Și pe mine mă deranjează foarte tare de exemplu mama și a dorit foarte mult ca ea să devină cântăreață și n a reușit l a întâlnit pe tata și viața și a văzut de rostul ei iar acum cu mine nu i a mers dar în momentul în care am avut o fetiță spunea la toată lumea ei ea o să fie o artistă ea o să se facă acuma cântăreață o să apară nu

știu unde și o să facă tot felul de lucruri pentru că ea de fapt ce voia ce proiecta ei foarte mulți părinți vor copiii lor să trăiască viața netrăită a lor Asta e foarte important să aducem aici Și atunci practic pun o presiune imensă pe acești adolescenți care pot fi atât de diferiți EX viziunea pe care o am eu despre asta și felul în care îmi doresc să mi cresc fiul Spre exemplu este în a i da voie să se ducă în orice direcție vrea el Deci să exploreze să exploreze mai ales că noi am

ajuns într o într o suntem într o zonă foarte bună din punct de vedere istoric sau suntem în cea mai bună perioadă din punct de vedere istoric în care siguranța financiară se poate poate veni din absolut orice direcție în orice te te implici și o faci cu Pasiune și cu dăruire ajuns să să câștigi foarte mulți bani din asta Iar în momentul în care eu nu mai pun presiune pe el să meargă pe o direcție sunt acolo Ca și ghid pentru că în sensul în care dacă că mă întreabă sau dacă are ă nelămuriri cu

privire la lucruri pot să fiu acolo pentru el dar nu i împ pun o direcție Adi asta este o situație ideală și se întâmplă Hai să zic eu așa într un mod ideal în familiile în care unul dintre părinți are cel puțin niște cursuri de dezvoltare personală că sunt cumva mai informați că revin la acel lucru pe care l spuneau că informația înseamnă putere și lipsa informației înseamnă lipsa puterii și mă refer acum la a gestiona Toate aceste crize ale adolescenților ce se întâmplă în momentul în care copilul devine furios în care devine agitat în

care strânse ușa în care vrea să fugă de acasă Ce ar trebui să știe un părinte despre acel copil Care sunt nevoile adolescentului unul dintre cele mai importante nevoi ale adolescentului în special atunci când tr trântește ușa și fuge și o să dau niște exemple foarte dificile este de conexiune chiar dacă nu pare deși pare paradoxal pare exact opusul acuma Ce înseamnă conexiune că aici devine delicat nici nu e nevoie să mă duc să l iau atunci în brațe Că el o să mă împingă dar e nevoie poate conexiunea înseamnă măcar să înțeleg ce se

întâmplă măcar să mi pun problema ce se întâmplă în viața lui am lucrat la un moment dat cu cineva și mi spunea părintele ceea ce mi se pare foarte trist Apăi eu nu știu ce fac pe mine nu mă interesează Uite ți l am adus aici pe mine nu mă interesează ce probleme are el Păi dacă pe tine ca părinte nu te interesează ce probleme are el pe cine De fapt cine stă acolo este copilul din acel părinte Care este depășit de problema adolescent exact Am lucrat cu adolescenți în perioada în care lucram în școală

și cu adolescente care Spre exemplu ajungeau să se autofagia se tăiau pe mână și și făceau niște tăieturi discutând cu ele ajungeau să facă asta Spre exemplu după o ceartă cu mama când din foarte multă furie îi spuneau mamei chiar o înjurau sau îi spuneau lucruri urâte îi atingeau corzile sensibile corzile sensibile mama Bineînțeles că reacționa și ea cu furie nu înțelegea ce se întâmplă se producea o ruptură foarte mare între ele când ieșea în din discursul adolescentului se vedea poate doar Ură și durere dar în momentul în care Ieșea din cameră fetița adolescenta simțea

atâta durere și vinovăție și ruptură încât acele tăieturi de fapt erau o formă de autopedepsire este ca un fel de ești ești rea pentru că de fapt ce face Ce a făcut a învățat modelul mamei care critică și care pedepsește și acum își face ea însăși această critică și această pedeapsă într o manieră comportamentală total periculoasă ce e foarte interesant ca ai adus asta aici Mi se pare foarte ce face părintele sau cum noi interacționăm cu copilul Cum îl criticăm Asta va va deveni vocea interioară a adultului iar și a adolescentului și a adolescentului adolescența

dacă dacă vrei este perioada de a lua ă vocile din exteriorul meu în interiorul meu și apoi a le reda printr o manieră comportamentală specifică exact știi ce aș vrea să te întreb știi că există această idee cum că trebuie să l pedepsesc e o mare diferență între locul din care eu văd pedeapsa ca părinte și explic copilului Ce înseamnă așa zisa idee de pedeapsă pentru că e o mare diferență între pedeapsă și asumarea consecințe or unui unei acțiuni ai putea să ne vorbești mai mult despre asta eu consider că nu e nevoie să pedepsim

pe nimeni dacă vrei viața ne pedepsește de fapt nici măcar viața nu ne pedepsește ci există întotdeauna o consecință a faptelor noastre eu n am nevoie să pedepsesc pe nimeni pentru că deci practic nu există pedeapsă Exact eu dacă există niște consecințe consecințe exact dacă eu pedepsesc și eu eu devin agresorul chiar devin iar copilul ăla nu va învăța altceva decât faptul că eu sunt agresorul lui de exemplu mai avem doar vreo cinci apte minute și aș vrea să vorbim puțin despre marea competiție a părinților și anume lumea virtuală ei cu asta concurează foarte mult

în a obține atenția adolescenților în momentul în care copilul meu stă în lumea virtuală și construiește nu știu jocuri și lumea virtuală corespunde nevoii lui de autonomie în care el este regele unui Regat și primește nu știu ce puncte trece la nu știu ce nivel eu ca părinte pentru că nu înțeleg aceste nevoi psihologice specifice adolescenței practic mă comport total disfuncțional și total eronat și mă duc și strig la copil îl pedepsesc în capul meu îi iau jocurile îi Opresc Internetul practic Mă lupt cu el și cu cât mă lupt cu el cu atât el

mă percepe mai mult ca pe un adversar Și nici pe departe ca un protector al viitorului lui ce se întâmplă de fapt aici Cum să fac eu ca adolescentul să înțeleagă că faptul că el stă 7te ore să și construiască imperiul lui virtual și nu merge la școală va avea o consecință în viața reală pentru că el nu poate să înțeleagă asta aici ține de încredere și de negociere din nou și Ce înseamnă negociere adică atâta timp cât eu am discursul acela al părintelui pe vremea mea eu citeam eu când eram de vârsta ta eu

citeam 10 cărți pe lună iar tu nu faci altceva decât stai pe calculator Asta este o critică este o critică și este bazat nici măcar nu este bazat pe realitatea de acum și încă o chestie am avut părinți care spuneau Cum faci cum cum să l fac pe copilul meu să citească mai mult că nu citește nimic și eu l am și eu î întrebam dar dumneavoastră ce faceți Când veniți acasă Păi ne uităm la televizor și el ce face Păi și el se uită la televizor sau și se joacă pe calculator dar el ar

fi bine spună una să citească și pe tonul ăsta atât de dur exact exact și atunci dacă odată e nevoie să înțelegem că Lumea s a schimbat și că aspectul ăsta virtual al vieții există și se dezvoltă și face parte din cotidian și face Face parte din din viața noastră Iar înțelegând asta pot negocia și când zic cuvântul negociere e chiar negociere o anumită un anumit timp de pe care adolescentul să l petreacă la calculator iar celălalt alt timp Care i rămâne că aici este foarte important este ca și cum el ar trebui să știe

ce ce să facă eu dacă nu l învăț să și umple timpul ăla cu ceva Adică dacă nu dacă eu nu fac absolut nimic dacă i pun o interdicție și i spun nu făc cu tare trebuie să i și spun ce să facă adică să i oferă alternative la timpul exact și să l fac să înțeleagă cred că un alt aspect foarte important este să înțeleagă că dacă eu îi cer respectul și propun în felul următor să mă respecte nemai jucând sau nemai stând în lumea virtuală și i spun ca un reproș nu știu ce

să facă Uite generația din ziua de azi nu și mai respectă părinții așa cum mi respectam eu este tot o critică este o critică Și atunci Eu ce ar trebui să fac cum ar suna o frază astfel încât eu să i explic că este o consecință faptul că dacă El stă 7 ore și nu se duce la școală nu n o să mai aibă internet o lună Este o consecință a acțiunii lui dar că eu rămân în continuare să l iubesc și îl înțeleg Prin ce trece și îmi pare rău de el că trece prin

asta dar asta este consecința acțiunii lui Cum ar suna o astfel de frază sunt convin Hai s o construim că mai avem doar două minute și o să alocăm un minut unei astfel de fraze concrete Hai să vedem ce înseamnă cred că e diferit pentru fiecare persoană dar dacă o construim este înțeleg Care sunt nevoile tale și e absolut normal să îți dorești asta în același timp Eu sunt aici ca să te susțin Și uite care sunt îngrijorările mele și uite care sunt repercusiunile acțiunilor noastre Eu nu vreau să te pedepsesc și nu te pedepsește

nimeni dar uite ce se întâmplă în momentul în care nu faci sau faci anumite lucruri și mă văd nevoit să ți întrerup exact internetul deși îmi pare foarte rău și în continuare Te iubesc la fel ca și până acum ceva la maniera asta da o facem cu iubire dintr un loc cu iubire Adrian Îți mulțumesc pentru claritatea și înțelegerea pe care ai adus o în subiectele pe care le am abordat astăzi adolescența cu toate provocările Ei poate fi mai bine înțeleasă și gestionată atunci când avem instrumentele și cunoștințele potrivite înțelegerea nevoilor adolescenților și a modului

în care putem stabili limite corecte poate face diferența în calitatea pe care ne o dorim atât de mult să existe în relația noastră cu adolescenții vă invităm Să Ne urmăriți în continuare pe conturile noastre de social media neuropsi pe Facebook și Gina Chiriac pe Instagram tiktok și YouTube vă invităm să vizitați site ul neur și De asemenea vă invităm să mergeți și pe pagina lui Adrian beu pe Facebook așa te vor găsi prietenii noștri până data viitoare rămâneți conectați și informați pe [Muzică] [Muzică] curând [Muzică] i