[Muzică] bun găsit la neuropsi emisiunea 7tv de Sănătate mintală și psihoemotională sunt doctor Gina Chiriac Și vă invit astăzi alături de mine să vorbim despre Cum ajută psihoterapia integrativă să ne vindecăm rănile trecutului vindecarea trecutului se poate transforma în înțelepciune astfel încât să genereze un prezent diferit acest demers reprezintă o muncă Atât de profundă și personală încât este nevoie să te implici cu totul pentru a i da de capăt dar merită pentru că are o magie aparte pentru a profunda acest subiect este astăzi alături de mine Adrian beu psihoterapeut integrativ specialist formator și un televizor
arpi Bine ai venit Adi Bine te am găsit Gina Mă bucur să fiu din nou aici alături de tine și mă bucur să fiu alături de telespectatori astăzi vom încerca să demistificăm această magie a funcționării noastre atunci când undeva în trecut și mai ales în copilărie se întâmplă o traumă cred că ar trebui să începem prin a da o definiție a traumei astfel încât cei care ne ascultă Și ne văd acum să înțeleagă cum definim noi ca specialiști traumă dar pentru mine Trauma ca să nu mă duc într o definiție foarte pompoasă este nu ține
neapărat de ceea ce se întâmplă propriu zis în viața noastră sau ceea ce s a întâmplat propriu zis în trecutul nostru și despre Cum am reacționat interior la ce s a întâmplat acolo Adică un eveniment poate să fie traumatizant sau același eveniment pentru altcineva s ar putea să nu fie la fel de traumatizat și aici Sunt foarte multe variabile și o să dau și un exemplu poate o e exemplu care mi a venit acum în minte o mușcătură de câine pentru un copil care a fost mușcat iar apoi a ajuns acasă și părinții n au
avut timp de el sau Ba chiar mai mult i au spus Ei lasă mă cu prostiile astea sau când a fost atent și au trecut pe lângă poarta unei curți care era deschisă și n a văzut că e poarta deschisă și țin și o pledoarie pentru a l face să se simtă vinovat este foarte probabil ca acel eveniment să devină traumatizant Și de ce Pentru că nimeni nu i vede frica durerea și toate trăirile prin care a trecut copilul în timp ce s a atunci când s a întâmplat acest lucru nu a fost conținut Înregistrăm
Trauma prin filtrul percepției Și dacă nici mediul familiar nu este unul care să ne facă să ne simțim în siguranță atunci evenimentul acela poate să aibă valoarea unei traume dacă ne uităm este de fapt sunt niște trăiri pe care eu nu pot să le duc singur și în copilărie De aceea sunt mai multe în copilărie pentru că nu am capacitatea să le să le duc singur atunci am nevoie să fiu conținut sau să fiu văzut și de obicei sau de multe ori nu se întâmplă asta dar există și traume pentru care se întâmplă atunci când
persoana este adultă Dar înainte de a merge în în această etapă de dezvoltare a adultului știi că sunt foarte mulți oameni care folosesc această expresie de rana trecutului există o diferență între ceea ce numim noi traumă și ceea ce se numește o rana trecutului poți să explici puțin mai mult aceste două concepte sau e unul singur o rană poate fi un complex de traume dacă putem spune așa în sensul în care dacă vorbim Spre exemplu de noi vorbim despre rana abandonului rana bandonului s ar putea să fie un singur eveniment traumatizant Spre exemplu Copilul este
pedepsit fiind scos afară din casă sau i se spune că numai face parte din familie dacă este dacă este rău ăsta e un eveniment traumatizat sau e invitat să și facă bagajele sau chestii de genul ăsta să plece se activează ceea ce noi numim acest mecanism al rușinii și acesta poate să fie declanșator de traumă problema pe care eu o văd și pe care aș vrea să o aducem Aici este următoarea familiile înaintează prin toate etapele de dezvoltare ale micuților fără să conștientizeze s a întâmplat Trauma după care ei își văd mai departe merg în
concediu merg la plajă merg practic pe drumul vieții fără să dea importanță atât de mare a celui eveniment perceput de cel mic ca fiind traumatizant Cum anume Crezi că aș putea să eu ca părinte să devin mai conștient că copilul meu a trăit o traumă Ce ar trebui să fac în primul rând să eu psihoterapie să fiu eu mai în contact emoțională a părinților noi de obicei suntem ca oameni unul dintre mecanismele noastre la traumă este să ne desensi la trăirile noastre și cu cât mă dă sensibilizez mai mult cu atât eu pot să mi
văd mai puțin copilul pot să fiu mai puțin alături de el cu atât eu doar interpretez că nu s a întâmplat nimic și atunci de fapt noi prin psihoterapie Uite dacă toți oamenii ar fi calzi și ar fi în contact cu ei și ar fi atenți la ceea ce se întâmplă în ei și ce se întâmplă în jurul lor și nu ar fi deconectați la ei probabil că psihoterapia nu ar mai fi nevoie de de psihoterapie arată altceva și de asta Noi avem agendăle pline Până la toamnă cel puțin Eu și cu tine Însă știi
ce aș vrea să te întreb Care este diferența între un eveniment neplăcut și unul traumatic Cum poți să și dea seama părinții că un copil a perceput un eveniment ca fiind cumva neplăcute Deci o anumită scală și Când devine el traumatic și aș vrea să începem să dăm și niște exemple practice astfel încât să i învățăm pe părinți să identifice și să conștientizeze ceea ce se întâmplă și să facem noi acum în direct un picuț de educație psiho emoțională în momentul în care copilul se manifestă și copilul Spre exemplu plânge iar părintele este acolo oricât
ar fi evenimentul de dificil e foarte probabil ca acel eveniment să nu fie traumatizant pentru că în momentul ăla Copilul este văzut și este cineva acolo i se este validat este validată durerea și este validată siguranța de ce se simte în siguranță spun în felul următor că oricât ar fi de grea durerea oricât ar fi de speriat copilul dacă eu Îi ofer niște brațe calde în care el să și poată trăi durerea sau frica el în momentul ăla învață că este în siguranță Să trăiască acel lucru și în momentul ăla este capabil va deveni de
fapt un adult capabil să poată să trăiască și experiențe pe care să și le conțină singur există o carte foarte interesantă pe care o recomand celor care ne urmăresc acum se cheamă creierul copilului tău și este scrisă de dainel sigure cu care chiar am făcut ceva curs când am fost în Statele Unite și acolo El vorbește foarte mult despre limbajul pe care părinții ar fi bine să îl folosească atunci când cel mic să zicem cade și se julește la genunchi și tendința au părinților este să treacă peste pentru că acolo se activează copilul interior din
părinte și poate că și el este atât de speriat încât nu vrea să rămână să gestioneze în Momentul acela neplăcut în care vede sângele curgând pe piciorul celor mic și spune le lasă mami Nu i nimic Nu nu s a întâmplat nimic Hai să trecem mai departe Hai că ți cumpărăm o înghețată Hai că te duce mami să vezi acuma eu știu ce la grădina zoologică ei în Momentul acela Daniel sigel arată că nu este în regulă să procedăm așa și că în acel moment creierul retinian al copilului Deci Instinctul de supraviețuire este activat iar
ziua orașului nu mai percepe nici măcar nu mai aude mesajul pe care îl Spune mami sau tati și îi învață pe părinți cum să reacționeze poți să vorbești puțin despre lucrul acesta Ce ar trebui să facem când cel mic să zicem că se rănești astfel încât această rană să nu devină o traumă aici există Mi a plăcut foarte mult Ce spune Michael goodrian și împarte inclusiv îngrijirea în masculin și feminin chiar dacă asta nu înseamnă că îngrijirea masculină trebuie făcută neapărat de tată sau îngrijirea feminină de mamă dar Spre exemplu în momentul în care copilul
cade de obicei prima care e acolo e mama și are nevoie Mama este cea și asta este îngrijirea feminină cea care îl vede Îl aude îi este acolo cu empatie avem nevoie emoțional adecvat acelui moment nu trece peste ei ce face tatăl tatăl dacă nu e mama e foarte important să facă partea asta pentru că nu e de aia N aș vrea să împărțim că asta face tata și asta face mama ci amândoi e nevoie să le facă pe amândouă Dar ce face tatăl este cel care vede ceea ce se întâmplă și Evaluează Ok e
de dus la spital copilul e de urgență dacă nu îi dă voie să își trăiască cu mama sau dacă nu chiar El este acolo iar după ce este conținut îi spune ok Am nevoie de tine Hai să facem Hai să mergem Haide înapoi dacă ei sau dacă copilul s a lovit la o la un joc de fotbal Ok Hai înapoi că are echipa nevoie de tine iar asta îi transmite inconștient mesajul copilului că e nevoie de el și este felul în care ieșim din a fi victime și el aduceam înapoi într o realitate în care
normalizăm actul acela care s a întâmplat care la rănit pe copil și mai este ceva foarte important Apropo de limbaj pe care Deni lical îl Menționează și anume faptul că nu este nevoie să i vorbești copilului pentru că mi a plăcut că tu ai adus acum două părți o îngrijire psiho emoțională dar și o activare la nivel cognitiv și la nivelul rolului pe care îl are copilului în copilul în acel context Ei bine Daniel sigel spune că în acele momente este nevoie Oare poți atingi copilul sau nu să te gândești să iei decizia Da și
mai mult să l însoțește emoțional și să explici ce s a întâmplat astfel încât creierașul lui să iasă din acel blocaj din freeze sau flight sau Fight adică din îngheț din luptă sau din evitare Da și ce să facă să înțeleagă Ce s a întâmplat astfel încât e să și poată activa funcțiile neuronale să proceseze mami i ai căzut Da mami Ai căzut uite Ai văzut Uite ai alergat și te ai împiedicat și ai căzut de și practic îi dă posibilitatea copilului să vadă tabloul iar apoi partea aceasta de Hai să zic eu masculinitate hai
să ne întoarcem înapoi la jocul de fotbal îl îndeamnă spre acțiune la duce în normalitate dar consider că e foarte important să fie amândouă pentru că dacă mergem doar pe zona masculină pur și simplu pe tipul de îngrijire îi zice masculin ignorăm ignorăm durerea și ignorăm Trăirea copilului și mai mult există unii părinți care nu doar că o Ignoră dar și induc sentimentul de vinovăție și distrug și imaginea de sine știi care sunt acele replici le cunoști din copilăria ta poți să le aduci aici sau din copilăria pacienților cred că și poate și din a
mea și și din Ăă Dina pacienților Ei păi nu ești destul de bărbat mai ales la la noi bărbații plângi le spune sau așa fetițelor fetițelor ești împiedicată uită te la tine că nu ești în stare nu ești atentă la la băieți ei ce plângi de ce plângi ai niște fițe exact sau ce ai pățit a fost doar o mică julitură Treci înapoi la joacă și tonul acesta în niciun caz nu are menirea să l scoată pe copil de acolo de unde este în creierul reptiliană în supraviețuire ci mai mult îi induc o stare de
vinovăție și de imaginea de sine foarte scăzută și asta poate să ducă mai târziu la declanșarea unei traume de exemplu știi că eu am pățit asta o dată învățam să schiez și eram deja adult și fratele meu m a văzut că nu puteam să mi închid că clăparii că Pur și simplu nu știam Și mi a spus uită te la tine nu ești în stare să ți închizi clăparii Cum Dumnezeu o să Ăă îți dai drumul pe pârtie Dar pentru el ăsta era un gest de iubire că el de fapt voia să mă protejeze oare
cât Câți părinți sau frați mai mari nu fac asta și atunci care ar fi maniera corectă În astfel de cazuri și să mergem și pe Varianta greșită și pe Varianta Da pentru că știi ce s a întâmplat atunci atunci am trăit o spaimă atât de mare încât am început să evit să mai merg să schiez și practic Pur și simplu nu m am mai dus Deci iată că în capul acestui copil se poate creea chiar dacă era adult tot copilul se activează în capul unui copil care trăiește o astfel de experiență se activează Spaima pericolul
și evită putem numi asta că este un eveniment traumatic care îi declanșează mai târziu respingerea de un anumit context sau de un anumit de o anumită situație este este foarte probabil pentru că el învățând se întâmplă două lucruri el nu reușește adică nu este văzut el rămâne cu teamă și în același timp i se transmite că ceva nu este în regulă cu el inclusiv teama sau ceea ce simte în legătură cu acel eveniment i se anulează emoțiile și i se mai adaugă că ceva nu este în regulă și am un exemplu aici în exemplul ăsta
cu Bau bau Copilul s ar putea să vină și să plângă și să zică „uite în dulap mi e frică că în dulap este bau bau sau sub pat iar părintele ce de obicei și dau prima dată varianta greșită să zic așa el din rolul lui de părinte și de adult îi spuneai ți e frică de bau Cum să ți fie frică de bau bau bau nu există Hai că îți arăt Uite vezi Am deschis dulapul vezi vreun bau bau aici sau hai să ne uităm sub pat și nu se duce în realitatea copilului de
abia aștept să vorbim despre rolul psihoterapiei și aici în povestea asta Ăă ce se întâmplă copilul învață două lucruri el rămâne părintele își spune își face pledoaria și el copilul rămâne cu frica și nu știe ce să facă cu ea nici nu știe că e că trăiește poate sau și în același timp consideră că ceva este în regulă cu el iar acum varianta normală sau varianta corectă este în felul următor eu când aud copilul lui că este frică frica este reală a lui eu mă pot așeza acolo lângă el în brațe și poate să l
iau în brațe sau pur și simplu să fiu lângă el și să zic aud că ți e frică Văd că ți e frică E normal să ți fie frică și în felul ăsta obținem validarea sentimentelor copilului și mai ales că noi uităm că noi ca adulți avem bau baul nostru ca să zic așa pentru că nouă ne este frică de viitor ne este frică de o grămadă de lucruri care de facturi și s au o grămadă s ar putea nici măcar fie reală să fie doar o imaginație din capul nostru deși noi avem baobaul nostru
Și atunci Eu pot să l înțeleg pe copil că este teamă iar apoi eventual apoi după ce se liniștește putem discuta sau putem să vedem Uite deschidem să vezi că nu i nimic aici adică abia apoi putem ajunge la partea asta de rațională cognitivă o tehnică validată științific pe care o putem învăța într un cabinet de psihoterapie integrativă dar mai mult decât atât e nevoie să ne activăm empatia și să punem în practică acele tehnici pe care le învățăm de la specialiști și nu neapărat dintr un search pe rețelele de socializare și mai rău Știi
ce pe Google știi ce aș vrea să te întreb Andi în momentul în care trăim o traumă este posibil să nu o conștientizăm sau este posibil practic să nu ne dăm seama că oferit o traumă cred că asta e foarte important de știut există posibilitatea ca cele mai multe traume pe care le avem să nu fie conștiente și o să o să merg direct pe un exemplu și asta din din viața mea personală cred că aveam vreo cinci sau șase ani și am fost cu eram la țară la bunici și am fost cu băieții cu
niște băieți mai mari am fost la fotbal Și când ne întorceam Ei erau cu aveau un cățel și pe drum spre casă distanță foarte mică Două 300 m a apărut un pui de pisică iar băieții mai mari au asmuțit câinele la puiul de pisică În momentul ăla Eu Nu înțelegeam absolut nimic creierul meu nu făcea față la ce se întâmplă nu înțelegeam De ce ei au făcut asta nu înțelege vedem de ce în lupta care a urmat ei aparent se distrau sau li se părea ceva interesant că o pisică se luptă cu un câine nu
înțelegeau nu înțelegeam mai ales că eu nu puteam eram într o stare Acum înțeleg ce era că era frig atunci n aveam cum nu înțelegeam De ce nu pot să fac nimic nu pot să mă mișc nu pot să să spun ceva Sau să intervin eram blocat Iar asta este este starea de frig iar eu am plecat de acolo fără să am plecat doar cu o stare pe care eu n am conștientizat o a fost foarte interesant momentul în care am intrat pe ușă pentru că am mai făcut un minut sau două până am intrat
în în curte la bunici Iar bunica fiind destul de și în momentul în care m a văzut a făcut următorul a spus următorul lucru Doamne ce îngrozit ești Doamne ce speriat ești Ce s a întâmplat Ce înseamnă să fii speriat doar observăm Du te și doar fiind atentă la tine îmi imaginez că dacă ea nu ar fi făcut asta sau nu ar fi fost nimeni acolo să facă asta Eu pur și simplu ar fi trebuit într un fel sau altul sau copilul să nu vorbesc doar de mine în general copii să facă cumva față stării
ăleia fără să fără să fie conștientizată pentru că el nu mi dădeam seama ce simt cred că aici este nevoie să aducem în scenă rolul psihoterapiei în general și rolul psihoterapiei integrative în special sau un particular astăzi Ce se întâmplă atunci când ajungi în cabinetul unui psihoterapeut cum te poate ajuta un psihote să identifici traumele pe care le ai trăit de a lungul vieții există mijloace moderne de diagnostic Cum se întâmplă Hai să intrăm din nou în culisele psihoterapiei cred că sunt foarte multe despre ce înseamnă psihoterapia iar ce se întâmplă de fapt acolo întotdeauna
plecăm de la o problemă sau de la ce ce l doare în viața de zi cu zi pe pe omul pe acea persoană care vine la la psihoterapie iar de acolo Apropo de traumele necunoștintiri sau neidentificate pot să dau un exemplu am Am avut Am lucrat cu persoane care îmi spuneau în felul următor știi exact așa cu zâmbetul pe buze știi când eram mic tata mă bătea și cu cureaua și eu mă duceam și mă ascundeam în dulap și Totul era despre era parcă parcă discutam despre o scenă dintr un film de comedie dintr un
film de comedie dar scena era groaznică și mai exact despre viața altcuiva nicidecum persoana respectivă fiind în disociere nu și asuma Trăirea emoțională și atunci eu ca terapeut pot să îmi dau seama că acolo este o traumă este sunt niște trăiri pe care copilul nu le a putut procesa n a putut nu a fost nimeni acolo lângă el să le vadă Să l a fost nimeni să l audă Prin ce trece și a găsit o metodă la îndemână să nu mai simtă Și așa apare ceea ce noi numim în limbaj de specialitate disocierea de trăire
emoțională și de senzații camera asta duce la lucruri destul de dificile în viața omului pentru că el des sensibilizându se în felul ăsta el nu mai are capacitatea să simtă sau să vadă când oamenii îl agresează și mai mult când va fi părinte cumva aduce el în relația cu propriul copil astfel de evenimente ne simțind aceste lucruri act El aduce sau recreează spațiul și scenariul în care se întâmplă el nu are cum nici măcar fiind de sensibilizat Să l vadă pe copil se simte pentru că maniera copilului interior a fost sunat în care s a
disociat de evenimentul traumatic și atunci nu are cum să recunoască atunci când copilul lui va trăi un eveniment traumatic de asta spuneam la începutul emisiunii că noi începem prin a ne construi aceste obiceiuri de a merge la psihoterapie și o să revin la acest subiect ca părinți ca să ne ajutăm copiii Cum ajunge o persoană într un cabinet de psihoterapie e nevoie ca o persoană să treacă prin 3 procese pentru a ajunge în cabinetul de psihoterapie și să ne luăm pe rând 1 e nevoie să realizeze că are o problemă Și aici o să dau
un exemplu eu nu mă pot duce pe stradă și să i spun cuiva chiar dacă văd foarte multe lucruri n am cum să mă duc să i spun Uite Văd că ai o problemă nu vrei să vii la terapie Probabil o să fiu înjurat o să fiu o să mă resping pentru că noi prin ochii specialistului vedem altă semne de care tu nu ești conștient exact și atunci până la omul nu conștientizează că el are o problemă nu are cum să să ajungă la terapie 2 să realizeze că nu și poate rezolva problema singur nici
măcar dacă intră pe Google exact și aici o să dau un exemplu Există câteva persoane așa în jurul meu din cunoștințele mele care în anumite contexte simt așa când dau târcoale iar primul lucru intră în discuție cu mine iar primul lucru pe care îmi spun este aud că ești psihoterapeut eu trebuie să spun că eu sunt propriul meu psiholog și că eu n am nevoie de psihoterapie dacă există acea credință limitativă că care spune în felul următor Cum să mă cunoști tu mai bine decât mă cunosc eu pe mine însă exact Și atunci Eu înțeleg
că este doar la a doua fază sau la a doua etapă pentru că și în momentul ăla Dacă ea spune „hei n ai nevoie normal că ai nevoie Uite îți explic eu în momentul ăla se întâmplă doar Încă nu a ajuns la nivelul la care să să ajungă în terapie iar a treia etapă este momentul în care realizez că problema adică a doua este că realizezi că nu am o nu pot să mi rezolv singur iar a treia și foarte importantă să ceri ajutorul Deci ca o persoană să înceapă un proces terapeutic este nevoie să
îndeplinească trei condiții 1 să știe că are o problemă 2 să știe că nu poate să și rezolve singur și trei să ceară ajutor Dar știai tu că știința modernă ne vin în ajutor nouă ca psihoterapeuții lor și acum putem evita acele pentru mine sunt întâlniri jenante în care ajung în față cu un pacient și îmi spune știi doamna m a trimis soția la psiho să mi rezolvați problemele pentru că ea a spus că altfel divorțează Ei bine și sunt sigur că și ție ți s a întâmplat Nu sau cum vin adolescenții Hai Gina că
am venit să lucrăm pentru că vreau neapărat să mi iau iPad nou Deci la maniera asta Ei bine știi că acum putem să evităm Toate aceste lucruri pentru căștiința inventat un mod de a ne face și a ne vedea dincolo De ce de a ne face un braine o cartografiere a creierului și a vedea dincolo De ce spun ceilalți că avem nevoie sau nu Și în acest moment când noi mergem să ne cartografiem creierul putem să avem niște rezultate foarte reale concrete și palpabile despre cum funcționează ariile neuronale Ei bine noi putem face asta la
inst neuropsi și mai mult decât să punem la dispoziție unui psihoterapeut o astfel de hartă a funcționării fiecărei arii cerebrale și în care putem să vedem cum funcționează starea de empatie Cum funcționează atenția Cum funcționează memoria Cât de stresate persoanele respective putem să oferim și neurofit pe că astfel încât să putem cumva aduce procesul psihoterapeutic un Hai să zic așa ajutor complementar însă eu nu pe asta vreau să pun astăzi accentul ci pe procesul psihoterapeutic să zicem că vin În cabinetul de psihoterapie o persoană care uite a fost la un curs cu gabormate și a
auzit ea că e posibil să fi trăit o situație traumatică și face parte din acele persoane care s au hotărât să af Nu știu despre ele și să consulte un specialist adică să luăm un caz fericit și da își face o programare la un psihoterapeut și practic nu știe de unde să înceapă ce se întâmplă în primele momente pentru că așa cum ai spus și tu ca să ajungi în cabinetul unui psihoterapeut e nevoie să treci întâi prin tot felul de capcane mentale să investești pe celălalt ca fiind un profesionist să te abandonezi și mai
ales să faci ceva ceea ce nu ai făcut până acum să ceri ajutor unui specialist Mie mi se pare că până și procesul devenim psihoterapie este un proces complex și destul de amplu poate că o să discutăm o dată despre asta dar odată ajuns în cabinetul de psihoterapie ce se întâmplă Ce fac eu de obicei și odată le spun oamenilor exact acest lucru și anume fapt a ajuns aici deja ai făcut un mare mare drum și foarte lung și foarte și de multe ori foarte dificil pentru că este foarte greu să ajungem să recunosc că
am o problemă și atunci o parte sau o parte destul de importantă din din procesul de vindecare l a făcut singur iar asta asta înseamnă pentru că a începe un proces terapeutic înseamnă o dovadă de curaj și asumare a faptului că începi o descoperire care nu știm cum va fi și undeva duce exact și atunci de acolo mergem pe cel Doare sau ce se întâmplă unde este durerea ce se întâmplă în viața persoanei respective Cum se manifestă și Încercăm să vedem de unde vine dacă e cazul adică ajunge în copilărie nu trebuie să mergem neapărat
în copilărie să lucrezi pe copilul în interior să tratez copilul în interior și să te duci și să ți descoperi psihoterapeutul traumele pentru că ai citit o carte și ai aflat că nu este Cum se zice este aproape imposibil să nu ai o oarecare traumă și tu știi că acolo te duci să faci ceva ce n ai făcut până acum astea s niște Mituri despre procesul terapeutic pentru că în primul rând noi îl avem foarte structurat adică știm clar că în prima parte a procesului se creează ceea ce noi numim alianță terapeutică și e nevoie
să creăm o relație terapeutică în care celălalt practic să învețe să aibă încredere în noi ca psihoterapeu și să ne lase să intrăm mai ales în partea inconștientă dacă vorbim despre copilul interior deci practic oamenii psihoterapie și încearcă să aducă cunoscutul să proiecteze pe relația terapeutică ceea ce au văzut Ei poate în filmele americane Câte adevărate sunt aceste mituri la tine în cabinet de multe ori clienții vin cu așteptările astea inclusiv am avut situații în care au venit cu așteptări de genul OK îmi spunea exact doctor spune mi ce să fac uite asta mi se
întâmplă tu ești expertul spune mi ce să fac Nu este despre asta și am lucrat extrem de frumos cu acea persoană pentru că știi ceea ce uită ei Adi ei Uită că în cabinet se creează o relație și că de fapt fiecare dintre noi ne putem cunoaște în relație cu un frumos spune găte și că ceea ce Eu îmi propun de acasă nu se întâmplă chiar așa În cabinetul psihoterapeutic pentru că oamenii care fac psihoterapie sunt niște specialiști o grămadă de ani sunt mii de ore ca să devii specialist aș vrea să fac o paralelă
ca să explic un pic procesul ăsta între relația părinte copil și relația terapeutică oricare ar fi așteptările în momentul în care ajungi acolo În cabinetul de psihoterapie Ideea este de a crea un cadru extrem de sigur bazat pe relație în care și când zic relație mă refer cu acceptare în care persoana este văzută dincolo sau văzut așa cum și a dorit poate să fie văzută adultul care vine în psihoterapie ci copilul interior deci practic încă de la începutul debutului procesului terapeutic noi avem grijă ca psihoterapeuți să luăm în calcul existența acestor sub personal pentru că
una este să îi spui sunt aici pentru tine și tu să fii cu geanta pe umăr ca psihoterapeută și să pleci în cinci minute eu știu că nimeni nu face asta pentru că indiferent de modalitatea psihoterapeutică toți psihoterapeuții sunt foarte bine pregătiți să creeze un cadru relațional corect însă oamenii din păcate nu iau în calcul psihoterapeutul strategiile tehnicile din această perspectivă și Știi de ce Pentru că ei sunt foarte axați pe ce cunosc ei copilul interior și traumă ceva la maniera asta ei în momentul în care ajung În cabinetul tău de psihoterapie Ce faci astfel
încât să fii investit cu încredere astfel încât clientul tău să te lase să ajungi la acel copil interior și să poți să descoperi împreună cu el dacă există există foarte multe lucruri pe care le pot face primul pe care de obicei îl fac este setez cadrul felul în care se întâmplă cumva inclusiv la început vorbesc un pic despre așteptările persoanei și despre ce aduc eu iar apoi mă duc sau sunt acolo pentru clientul meu cu acceptare necondiționată cu acceptare bineînțeles atât cât pot eu și cât mă pot accepta eu pe mine sau cât am lucrat
Eu cred că asta e o parte foarte importantă ca terapeutul să treacă prin proces cât psihoterapie știi că tu vorbești acum despre setarea cadrului și cred că ar fi bine ca cei care ne ascultă să afle importanța setării acestui cadru de siguranță pe care noi îl să învățăm încă în primii ani de formare în psihoterapie integrativă așa cum se întâmplă în aripi de ce au nevoie clienții pacienții noștri să aibă un cadru de siguranță ce s ar întâmpla altfel Viața de multe ori poate părea haotică Iar în momentul în care eu Ajung într o zonă
în care există niște lucruri foarte simple și foarte clare de siguranță cum ar fi eu sunt aici pentru tine în perioada asta de timp aici în cabinetul ăsta iar spațiul ăsta de timp este pentru tine pentru trăirile tale în cadrul ăsta intră inclusiv confidențialitatea Nimeni nu va ști niciodată nici că ești aici nici ce discutam aici ci este Deci așa apare siguranța prin confidențialitate ce se întâmplă în momentul în care să zicem că un psihoterapeut debutant intră mai repede în rezolvarea problemei pentru căști bine cum este vrem reaparat să ne ajutăm clientul Ce activăm sunt
mecanismele de apărare ale persoanei și rezistențele exact e ca să explic ce înseamnă rezistențe sau mecanisme de apărare este momentul în care persoana nu se mai simte în siguranță și apare acel Da dar exact Da dar de fapt poate nici nu mă simt așa de rău sau poate și este greu inclusiv să intre în însă se deschidă sau să intre în problemele interioare și se poate duce inclusiv la o relație de tipul în care ne prefacem eu mă prefac că vin la tine și încerc să ți pun niște lucruri dar nu mă simt deschis ca
mă refer aici din perspectiva clientului nu mă simt deschis nu simt că am încredere să să mă deschid psihoterapeut Dar ție ți e ușor să vorbești Asta pentru că tu așa ai învățat în teorie dar tu nu știi cum e în viața mea sau cât de greu îmi este mie și ăsta este un mecanism de rezistență sau când întârzie sau când vine sau când te pedepsește exact și spune „tu crezi asta dar eu știu mai bine pentru că eu am fost acolo și tu n ai fost acolo deci În astfel de momente tu ca psihoterapeut
Ce vezi de fapt văd în cabinet ce oferă de fapt cabinetul este un cadru în care eu pot să văd foarte clar că nu este despre mine și toate acțiunile pe care le face Persoana cu care lucrezi este despre ea este mult mai simplu și să fiu acolo iar Aici se produce schimbarea pentru că de obicei și intrăm Acum așa un pic în profunzime în transfer și contra transfer clientul sau persoana care vine în terapie face ceva și se așteaptă de la mine ca terapeuți am o anumită reacție să am adică să mă enervezi Spre
exemplu ca întârziat ca să mergem pe exemplu ăsta și pentru că eu sunt acolo să văd ce se întâmplă și sunt acolo cu conținere în momentul ăla reacția mea s ar putea să de fapt nu s ar putea sigur vine dintr o altă zonă de acceptare și aș putea spune chiar iubire noi știm că pacienții noștri sau clienții depinde cum vrem să le spunem fiecare vin cu anumite așteptări e o anumită logică despre cum trebuie să reacționăm noi Cum trebuie să fim uneori îți cer scuze înainte de a spune ceva se mai eschivează și spun
știi nu aș vrea să mi iei un nume de rău dar uite ce am făcut pentru că sunt obișnuiți cu un model de critică și ei nu știu că acolo intră într un spațiu în care Noi nu avem voie să judecăm prin etica profesiei și recurg mereu la ideea asta logică eu știu cum o să fie pentru că de fapt reduc relația terapeutică la modelele trecutului și mai mult decât atât proiectează pe psihoterapeut rolul acelui părinte critic internalizat pentru că acolo unde există un copil interior e și un părinte critic adică ce faci ca să
îi scoți de acolo Ce fac eu în cabinet reacționezi exact diferit de cum a reacționa un părinte critic de foarte multe ori mi se întâmplă în cabinet să mi spună da da da tu spui așa că e în regulă da Sunt convins că tu în capul tău te gândești deci sunt în continuare în filmul lor Iar atunci ce fac eu îi ajut să conștientizeze spunându le chiar direct că nu este cel care care face aceste critici deci practic îl aduci în prezent din păcate și noi trebuie să revenim în prezent că mai sunt doar câteva
minute din această ediție Dar cu siguranță că te vom mai invita alături de noi Aș vrea să te întreb Ce nume ar trebui să știe un potențial viitor să zic așa client al unui cabinet de psihoterapie care dorește să și identifice traumele și să înceapă un proces terapeutic că procesul terapeutic este un proces care poate fi dificil dar aduce extrem de multă extrem de mult bine după aceea în viața lui și în relațiile lui având o relație totul pleacă de la relația cu sinele felul în care eu mă tratez pe mine este felul în care
îi tratezi pe ceilalți Începând să conștientizezi cum mă tratezi pe mine cum mă consider pe mine ce fac cu mine la ce mă supun pe mine pot să văd în ce fel îi folosesc pe ceilalți în propria mea în propriul meu joc Iar în momentul ăsta Eu pot să am control a felului în care după ce conștientizezi la felul în care acționezi și rea bineînțeles psihoterapia ajută la creșterea nivelului de conștiență de a înțelege a începe să înțeleg de ce mi se întâmplă ceea ce nu se întâmplă de ce vin oamenii de ce ajung să
trăiesc aceleași relații de ce ajung în aceeași situație diferite care să mă facă fericit pentru că după ce am înțeles ce se întâmplă pot să pun pot să aleg să pun noi conexiuni neuronale sau noi comportamente Poți să îmi creez fie cu persoanele cu care sunt deja într o relație să se modifice relația sau să creez alte relații noi bazate pe noile părți din mine iar psihoterapie integrativă relațională de fapt asta face relația din cabinet dintre psihoterapeut și client devine un model relațional pentru toate celelalte relații din afara cabinetului și în felul acesta copilul interior
capătă în locul unui părinte critic un părinte hrănitor un părinte care să l susțină pentru că în felul acesta modelul relațional poate fi cumva învățat de clientul unui proces terapeut un exemplu foarte scurt cu siguranță numai că îl vei da în ediția viitoare pentru că astăzi din păcate ne oprim aici Sper că ați primit și astăzi instrumente folositoare și faci concreți către schimbare și sănătate psiho emoțională vă invit să Ne urmăriți aici la 7tv atât la televizor cât și în online Dar și pe conturile noastre de Facebook Instagram și tiktok neuropsi și neuropsii experience unde
postăm zilnic informații interesante și utile din lumea fascinantă a psihoterapiei și neuroștiințe la revedere și pe curând [Muzică] [Muzică]
