NEUROPSY CU ERNA CONSTANTIN

[Muzică] Bună ziua și bine ați venit la o nouă ediție neuropsi emisiunea 7 TV de Sănătate mintală și psihoemoțională spațiul unde dezbatem subiectele care ne influențează în mod direct starea de bine și echilibrul mental sunt doctor coralina Chiriac iar astăzi vom aborda un subiect important și profund emoțional Cum să ți reconstruiești viața după o traumă trăim într o epocă în care conștientizarea și îngrijirea emoțională devin din ce în ce mai recunoscute ca fiind esențiale pentru binele nostru în acest context ne întrebăm cum ne putem redobândi echilibrul și Speranța după ce am fost zguduiți de evenimente

traumatice pentru a explora acest teritoriu plin de provocări dar dar și de potențial pentru creștere și vindecare o avem alături de noi pe erna Constantin psiholog clinician și psihoterapeut cu formare în psihotraumatologie și psihoterapie integrativă formator arpi și fondatoare a centrului pentru studiul psihologiei aplicate Bună erna Bine ai venit mulțumim că ești astăzi aici cu noi Bună ziua coralina Mulțumesc pentru invitație mă simt onorată să fiu astăzi alături de tine erna Ce este Trauma o Trauma este dincolo de toate definițiile din tratatele de specialitate este o experiență sigur nedorită este o experiență personală care implică

o rupere în ceea ce înseamnă realitatea cu care noi ne am obișnuit și o rupere în ceea ce înseamnă dezvoltare psihică normală și și o rănire a nevoilor firești de bază umane H poți să mi dai câteva exemple de traume unde am câteva categorii se pare că Cea mai frecventă cel mai frecvent tip de traumă conform studiilor este abuzul emoțional Din păcate abuzul emoțional este suficient de subtil încât să să fie cu greu identificat Din păcate se normalizează prin prisma factorilor culturali al prin prisma Mediului în care persoana se dezvoltă și atunci este mai greu

de identificat pentru că devine o normalitate de asemenea abuzul fizic este foarte întâlnit agresivitatea fizică abuzul sexual accidentele hî Cum ne dăm seama că cineva ne abuzează emoțional ă ne dăm seama de acest lucru în momentul în care realitatea în cu care noi ne întâlnim este diferită de ceea ce am învățat în mediul în care am fost nevoiți să ne adaptăm atâta vreme Cât trăim într un mediu în care abuzul emoțional este normalizat este foarte greu să ne dăm seama că noi la rândul nostru suntem abuzați emoțional tocmai pentru că există această nevoie firească a

omului de a adapta nou Mediului în care în care trăiești Și atunci este mai dificil este necesar să ieșim din acel mediu și prin comparație și prin Întoarcere la nevoi firești nevoia de a fi văzut auzit înțeles respectat nevoia de a te baza pe tine de a te baza pe celălalt nevoia de a fi iubit Da în doar în momentul în care avem aceste repere ne putem da seama că ceva nu a fost în regulă poți să mi dai un exemplu întâlnit în cabinet de abuz emoțional un exemplu concret cu care poate ne întâlnim așa

în viața de zi cu zi Ă nu ești bun tu ești mic Nu știi nimic ă Tu să taci o să vorbim când o să mai crești ă când țipă cineva la noi nu când țipă cineva la noi tonul tonul care ă trezește în interlocutor invalidare anulare de cele mai multe ori Ok Deci când ne simțim practic suntem că ni se tai așa că ni se pune capac când suntem invalida și anulați A ok Bun Aș vrea să te întreb cum ne impactează Trauma duce la modificarea modului de relaționare de la influențează modul în care

o persoană poate să gestioneze conflictele inerente de de exemplu ă își pune amprenta asupra dezvoltării personalității ă poate conduce la comportamente dezadaptative adică persoana se poate transforma de exemplu dacă a fost dacă s a dezvoltat într o dinamică victimă agresor și inițial a fost victimă poate să se transforme ea ulterior în în agresor a asupra propriei persoane și asupra celorlalți deci vorbim despre atitudini de tip victimă agresor ă hiper vigilență anxietate o paletă întreagă de de simptome Ok Aș vrea să te întreb care sunt efectele traumei în relațiile interpersonale vorbeam mai devreme de această dinamică

victimă agresor ă în momentul în care o persoană ă s a confruntat cu această dinamică victimă agresor dinamică care poate să fie evidentă sau subtilă exact cum cum vorbeam noi mai devreme se dezvoltă niște strategii de supraviețuire una dintre ele este ducerea mai departe Tocmai acestei dinamici victimă agresor care până la urmă este un mecanism de de de supraviețuire nu ar avea cum altfel da este Poate dacă vreți deși poate suna un pic ciudat ă este cel mai bun lucru pe care creierul îl poate face în momentul respectiv și acolo este ca și cum ne

am ne am afl la o la o răscruce de drumuri acum am de ales ori sunt victimă ori sunt agresor ă iar ulterior persoana are ocazia de a repune în scenă această dinamică la care a fost nevoită să se adapteze fără a conștientiza că mediul de atunci nu este același cu mediul de acum e ca și cum pericolul ar avea loc constant ar fi prezent acum aici și nu mai facem diferența dintre trecut și prezent erna Hai să ne gândim la o relație de cuplu și să îmi dai un exemplu din experiența ta de Cum

arată asta la nivel de cuplu adică toată zona asta de teorie cum ar arăta dinamica asta ca să ca telespectatorii noștri să știe la ce să se uite Ok Haideți să pornim de la nevoile de care vorbeam mai devreme nevoile noastre ă firești nevoia de a fi auzit văzut înțeles respectat nevoia de a fi iubit în momentul în care există experiențe adverse aceste experiențe ă pot modifica percepția persoanei cu privire la ceea ce este normal sau anormal să se întâmple Și atunci ulterior pentru că relația de cuplu este dacă vrei o prelungire a relației de

atașament cu cu figurile centrale cu figurile de de referință într o relație de cuplu această persoană poate să să trăiască cu gândul că nu este văzut Nu auzit nu este înțeles Și atunci să și manifeste comportamentele în acord cu ceea ce gândește sau cu ceea ce a învățat sau cu ceea ce reprezintă o normalitate care de fapt este doar un mecanism de adaptare la mediul anterior și atunci el n o să vadă el n o să audă el n o să înțeleagă practic o să se protejeze sau o să aibă comportamente agresive sau o să

fie o persoană conflictuală Probabil că o să jignească sau o să i se o să i se pare dimpotrivă suspect orice face partenerul n o să aibă încredere în partener n o să aibă încredere în propria persoană că poate avea o relație sănătoasă cu cineva Sau poate această persoană să fie atrasă chiar de acele persoane care ă sunt descrise printr un un fel de familiaritate cu persoanele de referință Da deci dacă persoanele de referință au fost agresorii mei de exemplu eu mă voi simți atrasă de persoane cu potențial de agresivitate sau victime ca eu să

pot să fiu agresor îmi place că ai adus ideea asta de triunghi al dramei și aș vrea să te rog să elaborăm un pic triunghiul Dramei fiindcă și eu discut foarte mult în cabinet cu clienții mei despre asta așa că vreau să te rog să ne povestești un pic mai multe despre ideea asta de victima agresor și salvator și cum o jucăm în general în în relațiile noastre de zi cu zi dinamica aceasta ă poate fi atât exterioară cât și interioară adică Toate aceste roluri se întâmplă în interiorul nostru Evident mai mult sau mai puțin

conștient pentru că dacă noi ne raportăm la o zonă de mecanisme de supraviețuire mecanisme de coping atunci rolul acestei părți este ca noi să nu ne ne dăm seama că facem asta pentru că dacă ne am dat seama ar însemna să luăm în calcul ceea ce ne a rănit și atunci tendința acestei persoane este de a considera că alte persoane poate au nevoie de ajutor pentru că văd în tine ceea ce este de fapt în mine da tu ești propria mea oglindă și atunci ăsta e Salvatorul ăsta salv ăsta este rolul salvatorului tu ai nevoie

de ajutor cred eu persoana în cauză Evident ă nu se simte victimă Da Și atunci are tendința de a se apăra e ca atunci când găsim pe cineva care vrea să treacă strada dar noi vrem să l trecem strada indiferent dacă el vrea sau nu Ca să trecem stradă adică e zona asta De acuma o să te salvez vrei nu vrei Te salvez Oricum și atunci Cui îi place să fie în rolul de victimă nimănui persoana respectivă va riposta ce va face când va riposta se va transforma în agresor iar cel care a fost inițial

salvat se transformă în victimă Deci persoana căreia i s a oferit ajutor să treacă strada ulterior sfârșește prin a i da o geantă în cap celui care a vrut să l ajute se transformă în agresor iar Salvatorul inițial devine victimă și evident triunghiul ăsta se tot se tot repetă ea repetă la la nesfârșit până când rolul sănătos este de a ieși în afară sigur că sunt persoane carora le place să ajute și atunci o întrebare esențială în acest caz este ai nevoie de ajutor te pot ajuta cu ceva și abia în momentul în care am

răspunsul Da Am nevoie de ajutor și eu cel care vrea să ajute știe clar că poate oferi acest ajutor fără ca el să se anuleze sau să renunțe la el Atunci putem spune că am ieșit în afara acestui triunghi dramatic triunghiul dramatic fiecare rol este dramatic Probabil că și de aici numele de triunghi dramatic voiam să te întreb ai vorbit un pic mai devreme despre mecanismele de supraviețuire mecanismele de coping și aș vrea să te întreb atunci când ni se întâmplă o traumă fie că este o traumă de atașament emoțională că am fost bătuți certați

în copilărie pedepsiți nu am fost lăsați să ne exprimăm fie că am avut abuzuri fizice sau abuzuri sexuale sau orice alt tip de abuz care sunt unele din mecanismele de coping prin care oamenii încearcă să se autoregleze sa să supraviețuiască cu Trauma aceasta ok Toate aceste mecanisme de coping ajută la adaptarea în mediu și atunci ele sunt influențate foarte mult de ceea ce persoana preia din mediul în care se dezvoltă câteva dintre aceste mecanisme sunt în primul rând normalizarea este normal să se întâmple așa Este normal ca părinții de exemplu să și mai bată copiii

din când în când Deci cu alte cuvinte oamenii care au fost abuzați își imaginează că se întâmplă la toată lumea că dacă tot blocul exact alt par era bătut toți copiii din carte Exact normalizare da Pe de altă parte Hai să ne gândim la la un aspect o persoana nu poate să fie și protector și agresor în același timp și atunci pentru un copil de exemplu să creadă că părintele lui este de fapt agresorul ar fi un pericol un pericol de al vieții lui pentru că practic el fără părinte nu poate supraviețui nu poate trăi

el are nevoie de îngrijirea și de Protecția părintelui și atunci nu are cum să l vadă ca fiind un agresor deși agresează Da bun Și atunci intervine această normalizare sau negarea Mie nu mi se întâmplă asta da care vine sau se extrage din din normalizare sau nu mă afectează atât de tare sau nu m a afectat atât de tare afect nu e mare lucru da mare Luc Da ă sau uneori poate să intervină chiar un blocaj emoțional nu simt nu am emoții Câ mi se întâmplă asta da nu mă doare pentru că ăsta este rolul

mecanismelor de de supraviețuire să să mă ajute să nu iau contact cu suferința pentru că daă iau contact cu suferința sufără evident și atunci nu putem să stăm în suferință ă suferința înseamnă la un nivel mai profund contactul cu propria moarte și atunci nu putem să facem asta avem nevoie să mergem mai departe evitare negare normalizare furie chiar adicții adicții Da adicțiile intră în zona comportamentelor de autoagresiune sunt propriul meu agresor deja sunt agresat și nimeni altcineva Nu mă mai agresează sunt deja agresat mă gândesc acuma și la maniera în care ne disociem nu când

ne desensibiliza emoția de suferință de durere de tristețe sunt așa de profunde că fie mâncăm ca să nu le simțim sau oamenii se droghează sau se duc la jocuri de noroc adică întotdea încearcă să găsească mecanisme de astea de a nu fi în contact cu emoția respectivă și cu ceea ce i a durut de fapt sigur pentru că a fi în contact cu emoția respectivă înseamnă a fi în evenimentul cu impact psihotrauma și atunci nevoia umană firească este de a ieși de acolo și de asta zic că este cel mai bun lucru pe care creierul

îl poate face în momentul ăla disocierea ruperea Da problema apare atunci când se confundă timpul trecut cu timpul prezent iar persoana respectivă prin prisma faptului că întărește atât de mult aceste mecanisme de protecție la care desigur poate apela dar atunci când este cazul nu mai vede sau nu mai are acces la partea acea sănătoasă care înseamnă resurse resurse și reziliență cum putem să ne găsim resursele după o traumă ă sunt sunt o o mulțime de factori implicați aici însă desigur o variantă foarte sănătoasă și de dorit ar fi clar psihoterapia dar sunt factorii individuali care

pot ajuta persoana și acolo vorbim despre eventuale trăsături de personalitate asta în cazul în care personalitatea fost deja dezvoltată Deci nu vorbim despre o persoană care are vârsta sub 18 ani altfel vorbim despre alte relații reglatoare vorbim despre capacitatea persoanei de de a se autoregla într un mod sănătos după ce inițial a învățat acest autoreglaj din relația cu alte persoane cu care a avut alte persoane sănătoase pentru psihicul acestei persoane starea de sănătate Bună Da Activitățile pe care persoana le poate întreprinde și care sunt sănătoase mediul în care persoana trăiește și aici vorbim despre alți

membri ai familiei cu care să aibă relații sănătoase vorbim despre modele de comportament profesori mentori prieteni anturaj care să cum să spun să dezvolte Mai degrabă resursele decât mecanismele de coping factori culturali acces la Educație la sănătate sunt mulți factori este o listă întreagă mă întrebare Cum Cum poate o persoană să și reconstruiască încrederea în sine după o traumă ă încrederea în sine de obicei este măsurată în testele noastre de evaluare clinice prin prin raportare la anumite variabile însă pe scurt încrederea în sine este mai degrabă despre ceea ce crezi că nu ești decât despre

ceea ce crezi că ești Și atunci prin inversarea acestor gânduri prin raportarea la ceea ce ești De fapt la resursele pe care tu le ai la resurse pe care le descoperi pe care ajungi să le vezi după după un eveniment traumatic încrederea în sine crește în psihoterapie de exemplu eu nu merg din prima pe încredere în sine pentru că în momentul în care ceva se mișcă și se îndreaptă către o zonă sănătoasă Mai degrabă decât către mecanismele de supraviețuire deja și încrederea în sine crește De asta spun că încrederea în sine este văzută Mai degrabă

cu privire sau mă rog legată de ceea ce lipsește decât de legată de de ceea ce este atunci când ni se întâmplă o traumă fiindcă Trauma întotdeauna ni se întâmplă e un eveniment din exterior care ne imp impactează asta ne modifică percepția asupra vieții și ceea ce am observat este că deseori oamenii încep să aibă tot felul de gânduri negative despre ei și aș vrea să te rog să ne spui câteva din gândurile pe care oamenii le au fiindcă cred că se leagă de încrederea în sine de asta Trauma ne afectează încrederea pe care o

avem în noi sigur apar tot felul de distorsiuni cognitive ă câteva din gândurile pe care le întâlnesc în cabinet și și î dau voie să să să le relatez exact așa cum vin fără să le pun într o ordine astfel încât să spun că unele sunt mai frecvente decât celelalte lumea în primul rând că lumea este un loc periculos oamenii nu sunt de încredere întotdeauna dau peste persoane care îmi fac rău ă niciodată nu sunt apreciat niciodată nu sunt înțeles oamenii mă mint oamenii nu sunt sinceri mi e greu să îmi fac prieteni îm e

greu să stabilesc relații de încredere cu cineva Eu nu sunt bun Eu nu contez oamenii nu mă văd eu sunt o umbră ce le ai spune oamenilor cărora le este teamă că nu o să și revină niciodată niciodată niciodată niciodată niciodată că n o să treacă niciodată peste asta În primul rând trebuie să stabilesti Ce înseamnă pentru ei niciodată și Ce înseamnă pentru ei să și revină pentru că eu trebuie să verific percepția lor și momentul de la care noi pornim ă evident că dacă Eu m aș duce și le aș spune Cu siguranță îți

vei reveni Probabil că acest mesaj nu va ajunge la ei pentru că au nevoie să rămână într o zonă de supraviețuire dacă eu nu mi revin eu deja sunt acolo Asta înseamnă că eu deja sufăr asta înseamnă că nu mai sufăr în viitor pentru că sunt deja acolo Da Și atunci este de văzut ce înseamnă niciodată Ce înseamnă să revii cum o să știm noi că tu o să fii bine cu tine Ce ar trebui să se întâmple să fii bine cu tine sunt câteva întrebări terapeutice la care eu apelez astfel încât să ne creem

cel puțin la nivel mental un drum de parcurs împreună Deci Trauma se vindecă Depinde ce înseamnă această vindecare pentru că în momentul în care vorbim despre un proces psihoterapeutic vorbim pe deoparte despre schimbare iar ceea ce noi numim vindecare înseamnă o ieșire din în afara unui tablou Clinic deci vorbim despre niște simptome care au depășit un prag sunt mai accentuate și atunci scopul nostru în terapie este de a scoate această persoană în afara acestui tablou Clinic vorbim despre schimbare care poate să fie de mai multe tipuri cognitivă până acum gândeam într un fel acum gândesc

altfel emoțională până acum simțeam într un fel Mi era frică să mă întâlnesc cu persoane noi de exemplu acum simt altfel simt mă axez pe curiozitate de exemplu există o schimbare comportamentală până acum procedam într un fel acum procedez într un fel până acum alergam pe stradă de teamă căă O să mi se întâmple ceva Acum merg mai relaxat iar ceea ce înseamnă vindecare ceea ce am numit noi vindecare este doar o ieșire în afara tabloului Clinic dacă ne raportăm la vindecare ca și cum ca și cum am șterge Trauma din istoricul nostru Apăi Asta

nu este o modalitate sănătoasă Deci spunem că mai degrabă experiența traumatică se decât să se șteargă pentru că dacă se șterge nu facem decât să mergem în același mecanism de supraviețuire negare cred că cel mai frumos lucru când lucrăm cu Trauma și când începem să vindecăm Trauma La noi este să vedem cum anume o putem transforma în putere și în resurse cred că asta este cel mai bun lucru la ea Mi ar plăcea însă fiindcă ai vorbit un pic mai mai devreme despre asta să discutăm un pic și despre ptsd despre sindromul de stres posttraumatic

pentru pentru a vedea care sunt câteva dintre simptomele când îți dai seama că ai sindrom de stres posttraumatic concret păi în primul rând trebuie să fi existat în istoricul persoanei o experiență care să i fi pus viața în pericol sau integritatea fizică sau această persoană să fi fost martoră la o astfel de experiență martor la o astfel de exper experiență asupra cuiva drag astfel încât să fie impactat simptomele de ptsd se pot declanșa uneori la șase luni dar Pe de altă parte se pot declanșa la o perioadă mai mare de timp de la evenimentul traumatic

acolo pot apărea flashback uri de exemplu e ca și cum evenimentul traumatic s ar repeta încă o dată sau l aș vedea ca într o piesă de teatru ca într un film acesta Deci eu stau și spăl vasele și deodată am o imagine ca și cum aș fi din nou acolo și mi se întâmplă din nou ceea ce mi s a întâmplat atunci Pe de altă parte vorbim despre gânduri recurente intruzive cu privire la evenimentul traumatic o persoană spală vasele și i vin pur și simplu gânduri fără să existe imagini dintr o dată se gândește

la evenimentul respectiv apar tot felul de somatizări sau se poate declanșa în momentul în care nu știu să spunem că evenimentul traumatic a avut loc într o zi de luni și lunea persoana respectivă intră într o stare de alertă dar nu și dă seama de ce dar nu și dă seama de ce Da deci există niște patternuri de de funcționare dar cele mai evidente sunt flashback urile dar de asemenea și dacă vedem o anumită culoare se întâmplă lucrul ăsta dacă Vezi mașini roșii dacă Adică sunt tot felul de triggere triggere sigur da din exterior Mhm

sigur Pentru că atunci ele au fost asociate cu evenimentul traumatic iar ulterior starea aceasta de hiper vigilență sau starea de anxietate fără fără înțeles dintr o dată poate să apară ca mecanism de de protecție este o alarmă care spune ai grijă Mă bucur foarte mult că a adus starea de hiper vigilență și emoția de anxietate fiindcă sunt markeri ai traumei și aș vrea să te rog să ne vorbești un pic mai mult despre asta cum se simt în corp care sunt gândurile câteva exemple de gânduri pe care le am putea avea astfel încât să putem

să identificăm exact ce se întâmplă cu noi și să ne dăm seama dacă avem asta sau nu bun aș Începe prin a spune că alarmele sunt bune Da pentru că în momentul în care sună această alarmă interioară ne dăm seama că avem de a face cu un per și că este cazul să facem față ca noi să putem să mergem mai departe să trăim Da problema apare atunci când această alarmă sună în absența unui pericol deci este o stare de alarmă interioară vorbim despre puls mărit despre transpirații sau din contră o stare de frig o

alertă continuă Ăă disconfort la nivelul stomacului confuzie Da tremurat din senin ne apoc așa din senin din senin Bine OK Suntem expuși la niște Trigger Noi practic avem de a face cu un mare de stimul zilnic și atunci uneori Trigger II Aceștia sunt Identificați sau nu dar alarmă sun alarmă interioar există Oricum alarma există Oricum și și când ne regăsim în în simptomele traumei ce ne sfătuiești să facem care sunt sfaturile pe care tu le ai da cred că este necesar mai întâi să fim conștienți că avem aceste simptome pentru că ăsta este primul pas

că ceva se întâmplă cu noi nu știm ce dar știm că ceva se întâmplă în momentul în care conștientizăm că ceva se întâmplă în noi este de dorit ă să să fie căutat suportul persoanelor de încredere și evident suport specializat uneori doar pentru o simplă evaluare alteori psihologică alteori pentru un proces de psihoterapie dar e important să știm ce se întâmplă cu noi cred că e foarte important ce se întâmplă cu noi și cred că e foarte important să conștientizăm faptul că atunci când ne dăm seama că avem traume avem nevoie de ajutor și de

susținere ca să putem să le vindecăm și să le resemnificare traumele apar în zona relațională tendința persoanei este de a se proteja de relații sigur pentru că acolo a fost rănit și atunci ajutorul specializat poate să fie îngreunat sau solicitarea acestui ajutor specializat poate să fie influențată Tocmai de teama că nimeni nu mă poate ajuta nu cred că mă pot deschide nu pot să mă arăt vulnerabil acolo în cazul în care simptomele traume au apărut în urma unor accidente rutiere de exemplu solicitarea ajutorului specializat este mult mai frecventă este mai ușoară pentru că nu implică

Trauma relațională relația terapeutică este o relație sigur că ea este o relație vindecătoare este o relație de siguranță însă e de înțeles că unele persoane se se încă se protejează este ritmul lor oamenii trebuie să fie blânzi cu ei și atunci vor veni în cabinete la momentul lor la momentul lor potrivit Da la fel cum mi se mai întâmplă mie câteodată când oamenii aud că sunt psihoterapeut și îmi spun că eu nu am nevoie de psihoterapie că mă descurc singur Da uneori au nevoie să creadă că se se descurcă singuri și până la urmă e

normal să fie așa că mai întâi Încercăm să facem noi lucrurile și copiii copiii mai întâi vor să desfacă ei jucăriile și ulterior solicită ajutorul părinților la fel se întâmplă și în acest caz mai întâi încerc singur și dacă văd că nu mi iese la un moment dat voi cere ajutor prietenilor de exemplu de la prieten Voi afla de un psihoterapeut voi lua numărul psihoterapeutului îl țin acolo în telefon cât consider eu și la un moment dat îmi fac curaj și Acum este momentul să sun Deci este un proces Cum anume ne susținem un membru

al familiei sau un prieten care a trecut printr o traumă sau care trece printr o traumă aici intervine triunghiul dramatic și Salvatorul Da tendința e e fires să ne pese de cei dragi și atunci tendința noastră este de a i salva însă o persoană ă care a experimentat un eveniment cu impact psihotrauma are nevoie de suport înțelegere încredere siguranță în niciun caz de salvare te scot de acolo Da pentru că asta ar fi încă o presiune care se pune pe acea persoană Hei revino ți viața e frumoasă expresiile astea nu funcționează neapărat Da dar mesaje

de tipul Da te înțeleg Da treci prin asta Da este normal să fii trist e normal să fii furios în situația asta sunt aici cu tine Te aud te văd expresii de genul ăsta pot face mult bine da deseori când sunt oameni pe care îi iubim Noi simțim foarte multă neputință când îi vedem că suferă exact și de aice și nevoia să i salvăm și să i luăm de acolo din suferință sigur sigur simțim neputință pentru că nu putem să i luăm de acolo și da nu nu putem să i luăm de acolo Adică afirmațiile

valabile pentru persoane care au experimentat evenimente psihotraumatizante cu ei dar și cu noi lângă ei Cum poate o persoană care a trecut printr o traumă devastatoare Să se găsească un scop în viață iarăși aici intervine foarte mult amprenta subiectivă ă Depinde ce înseamnă scop pentru pentru acea persoană dacă s a pierdut acest scop dacă s a modificat acest scop dacă poate fi salvat ceva din din acest scop să Să presupunem că o persoană nu știu era sportiv de performanță trebuia să alerge și dintr o dată a experimentat un accident de mașină și nu este nevoit

să și ducă viața mai departe într un într un cărucior cu cu rotile și atunci trebuie să renunțe la la ambițiile lui Trebuie văzut ce e de salvat de acolo Ce poate fi restructurat resemnificare și prin combinația resurselor își poate găsi un scop poate scrie o carte despre cum să ți revii după o traumă de exempu prin raportare la propria experiență Deci ne întoarcem din nou la ideea de a resemnificare să ținem cont foarte mult de amprenta personală Depinde ce înseamnă scop pentru acea persoană Da Aș vrea să te întreb ce facem atunci când copilul

nostru trece printr o traumă Cum putem să susținem copiii Aici este importantă acea legătură sigură cu persoana cu cu copilul pentru că atâta vreme cât copilul știe că alături de el este părintele cu care se află într o relație de siguranță evenimentul impactat este resemnificare cu părintele și atașamentul sigur Care sunt semnele că un copil copilul nostru trece printr o traumă chiar dacă el nu ne spune lucrul ăsta la ce ar trebui să fim atenți ca și părinți comportamentul lui se schimbă hî Ăă devine mai puțin activ de exemplu Ăă poate să aibă dificultăți de

adormire sau de menținerea somnului la fel cum se întâmplă și în cazul adulților Ăă Pe de altă parte modul în care se joacă Copilul poate să fie o repunere în scenă a evenimentului impact adică Să presupunem că Acest copil a fost de exemplu agresat pe stradă de cineva în momentul în care se joacă va avea păpuși sau mașinuțe sau jucării care să devină dintr o dată personajele unul el agresat și unul agresorul lui și să se joace într un mod mai agresiv adică jucăriile să se bată de exemplu în desene se poate vedea foarte clar

suferința copilului lui dintr o dată desenele lui se schimbă sunt mai triste sau mai agresive de exemplu practic toate mecanismele acelea de de protecție sunt se pot vedea în prin aceste metode expresiv creative care funcționează foarte bine în cazul copiilor aș vrea să te mai întreb în momentul în care ni s a întâmplat o traumă care ar fi primii pași pe care noi am putea să i facem astfel încât procesul de resemnificare și deine vindecare al traumei să fie mai ușor mai târziu În primul rând este important relația cu celălalt dar relația cu mine cu

propriul meu eu și atunci acesta este primul pas concentrarea pe relație în cazul în care persoana Nu beneficiază de o relație de încredere așa consideră că nu poate avea încredere sau nu vrea să împovăreze pe altcineva cu propriile probleme atunci de ajutor este relația cu psihoterapeutul relația terapeutică în primă fază ne axăm pe înțelegere a ceea ce se întâmplă în prezent cu Persoana cu care noi lucrăm vorbim despre o perioadă de adaptare la evenimentul traumatic sau de după evenimentul traumatic adică să să conștientizăm că ni s a întâmplat as să acceptăm că ni s a

întâmplat Și aici este o diferență între acceptare Și resemnare de ce punctez pe asta pentru că poate să fie un o piedică în calea acestui proces de resemnificare de a merge mai departe pe un drum împotrivit astfel încât persoana să ajungă să fie bine cu sine există o diferență între resemnare și acceptare în momentul în care este resemnare vorbim despre resemnare ceva rău mi s a întâmplat dar nu am ce să fac punct în momentul în care vorbim despre acceptare accept că ceva rău mi s a întâmplat Iar acest accept Da văd Da e clar

că mi s a întâmplat asta Ăă Hai să vedem ce pot să fac mai departe cu mine acum Cel care a trăit ceea ce a trăit și aici vorbim despre acceptare Deci mai întâi trebuie să acceptăm că ceva rău s a întâmplat Pe de altă parte este necesar să vedem că ne protejăm că ne protejăm încă Și acum de un eveniment care a avut loc atunci Și atunci facem diferența dintre trecut și prezent ne readucem în prezent și prin relație de suport Da ne ne găsim drumul potrivit De ce e așa de importantă componenta asta

în care noi ne protejăm De ce e atât de imp De ce face creierul nostru lucrul ăsta pentru a nu se Feri și pentru a supraviețui Ce înseamnă pentru a supraviețui mai exact pentru a nu muri pentru a nu pentru că suferința Este legată de de de moarte e vorba despre de un pericol acolo da care ne pune e un pericol asupra vieții noastre și asupra integrității fizice și atunci da avem nevoie să ne luptăm sunt mecanismele clasice la la la la la frică luptă Fugi sau îngheață Da și atunci ne luptăm să trăim fugim

să trăim și Uneori chiar înghețăm ca să nu luăm contact cu ceea ce ni se întâmplă rău Astea sunt și răspunsurile de supraviețuire și mă bucur că le ai adus fiindcă aș vrea să te rog să le detaliezi un pic mai mult pe fiecare în momentul în care avem o traumă și cum cum decide creierul nostru dacă ne luptăm cu agresorul dacă fugim de el sau dacă înghețăm și ne disociem și nu mai facem nimic ei aici intră în calcul și iarăși modul în care am învățat să facem față experiențelor adverse în primă fază nu

știm dar preluăm aceste modele comportamentale din mediul nostru și în situații de criză nu prea avem timp să fim creativi Deci o să facem Ce știm noi mai bine să facem pericol sau înghețăm în sensul în care ne supunem nu exist nu văd nu există această realitate în fața mea Deci cu alte cuvinte alegem în funcție de ce am observat la părinți la mama ce am învățat în copilărie Astea sunt modurile în care alegem ce se întâmplă fiindcă mulți supraviețuitori ai traumei se simt vinovați că nu au ales un alt răspuns De exemplu în cazul

unui abuz sexual persoana care este abuzată se disociază și nu poate să lupte și deseori în terapie aud lucrul ăsta mi a f plăcut să lupt mi ar fi plăcut să ripostez și nu am putut s o fac sigur într adevăr apar aceste sentimente de de vinovăție însă în situații de criză creierul nostru ne ajută de fapt să facem cel mai bun lucru pe care îl putem face în situația respectivă foarte important în momentul în care apar aceste sentimente de vinovăție ele apar iarăși dintr un mecanism de protecție acum știu că ar fi trebuit să

fac asta atunci deci pe viitor sau acum dacă mi se întâmplă ceva Voi lua în calcul asta dar Pe de altă parte sentimentele de vinovăție pot să umbre că detalii care au avut loc în evenimentul traumatic să nu le ia în considerare și atunci dar e e de reținut faptul că creierul nostru ne ajută să facem tot ce e mai bun și tot ce putem noi în acel context și nimic altceva n am fi putut face fiindcă creierul nostru decide că ăsta este modul în care o să supraviețuim făcând asta și asta e e nevoie

ca să acceptăm și foarte mulți supraviețuitori ai traumei mai simt foarte multă rușine rușinea vine în acord cu cu vinovăția am putea vorbi practic de un lanț de emoții da în momentul în care apare rușinea apare și o respons autor responsabilizare pentru ceea ce s a întâmplat și dacă într o situație de de normalitate eu nu aș fi făcut în niciun caz asta sau nu aș fi procedat deloc așa acum pentru că am trăit trăit asta punându mă pe mine în în în situație de control în ca și cum aș ar fi depins de mine

ceea ce s a întâmplat acolo simt rușine pentru că pe mine nu mă caracterizează asta nu aș vrea să te rog chiar dacă îmi dau seama că într adevăr avem nevoie de terapie avem nevoie de suport de suport emoțional Aș vrea să te întreb dacă există o tehnică pe care telespectatorii ar putea s o facă acasă cu ei care să i ajute în zona asta de traumă ceva care să fie așa de prim ajutor la îndemâna oricui Ok Ă nu numai în caz de traumă exercițiile de respirație sunt foarte utile pentru că în momentul în

care ajungem să să să fim într o stare de alertă ă respirația noastră fie este îngreunată fie Este rapidă da da Iar asta scade foarte mult Și claritatea în gândire cu cât crește intensitatea emoțională și automat simptomele fizice și ele devin accentuate cu atât scade claritatea în gândire Pe de altă parte în traumă merge foarte bine centrarea Pe aici și acum ancorarea în prezent grounding grounding este o tehnică foarte bună care se folosește și în cazul disocierii practic cum e Da cum e tehnica asta practic practic ne așezăm cu cu picioarele în podea Și luăm

contact cu podeaua ne aducem în prezent ne uităm în jurul nostru suntem atenți la mirosurile din cameră la culorile din cameră la sunetele din cameră sunt aici mă văd eu sunt aici Acum nimic în jurul meu nu e periculos acum sunt bine acum sunt aici și în jurul meu nu e nu niciun pericol dar sunt Sunt bine Sunt în siguranță există lucruri pe care ni le am putea spune atunci când Încercăm să ne aducem în prezent și să facem grounding acum sunt aici acum sunt aici acum sunt aici Sunt în siguranță în jurul meu e

liniște da Deci asta asta ne ar relaxa fiindcă relaxează sistemul nervos și el nu mai stă în stres și în anxietate practic pentru că stresul și anxietatea vin pe fondul unui eveniment traumatic care nu are loc în prezent se întâm Adică pur și simplu ne imaginăm că se întâmplă e ca și când trăim într o fantasmă e ca și cum suntem într un permanent pericol ni se întâmplă asta acum și evident că atunci când suntem în pericol suntem în alertă pentru că trebuie să facem ceva însă în momentul în care această stare de alertă apare

în lipsa unui pericol este necesar să ne convingem că noi suntem acum aici și nu suntem acolo practic se face această diferență între timpul trecut și timpul prezent ar ajuta De exemplu dacă în momentul în care simțim că ne ia anxietatea sau panica sau simțim că intrăm în zona asta de hiper vigilență am suna pe cineva apropiat în care într o cu care ne simțim în siguranță Sigur relația regulatoare este este necesară Da iar în lipsa unei relații reglatoare cu persoane apropiate familie cunoscuți relația reglatoare este cu psihoterapeutul Bine erna îți mulțumesc frumos pentru expertiză

și pentru perspectiva ta valoroasă pe care ai împărtășit o astăzi cu noi Trauma este ca o amprentă pe suflet care schimbă felul în care ne simțim și vedem lumea cu timp sprijin și înțelegere putem transforma evenimentele traumatice într o sursă de forță și rez audiență prin care să ne vindecăm și să ne reconstruim viața cu mai multă înțelepciune și curaj pe erna vă invităm să o urmăriți pe Facebook și Instagram erna Constantin și pe site ul www.construkt.ro resurse valoroase păstrați vă curiozitatea și grija pentru propria sănătate mintală până data viitoare rămâneți conectați și să aveți

grijă de voi pe [Muzică] [Muzică] curând [Muzică] i