Adevărul SECRET despre Cuza și Mica Unire: Ce nu ni se spune la școală

[Muzică] [Muzică] Bună ziua, doamnelor și domnilor și bine ne am regăsit la o serie de emisiuni desfășurate sub egida Evenimentului istoric, revista lunară pe care o edităm de cinci ani de zile. Haideți să intrăm în subiect. Bine ai venit, Alex.

Bine, vă >> mulțumesc mult că ești alături de noi în acest demers. Un demers pe care î facem pentru cei care, repet, vor să afle o parte a istoriei, mai puțin cunoscută. Este o parte de istoria României.

Astăzi ne am propus să începem cu Alexandru Mihai Cuza, Ioan Cuza. >> Ioan Cuza, da. >> De la Alex Mihai Alexandru Mihai Cuza era doar un pas.

>> Alexandru Ioan Cuza. De ce cu el, Alex? Alexandru Ioan Cuza este dincolo de personalitatea istorică o imagine i se spune de regulă legendară, o imagine pozitivă.

>> Ea are o încărcătură mitologică foarte puternică în mentalul colectiv. Vă rog să vă amintiți că în anul 2000 s au făcut niște sondaje și niște televiziuni au făcut întreg concurs și sondaje naționale pe teme istorice și au rezultat acolo niște personalități istorice principale ale României și erau mareșalul Antonescu, Ceaușescu pe care l au scos pentru că nu convenea, l au scos din list, după care au recunoscut că pe locul doi era Ceaușescu, Iuliu Maniu, Alexandru Iancuza, bineînțeles și așa mai departe. Ăă, deci Alexandru Iancuza are această imagine pozitivă aproape categorică în istoriografia și în imaginea poporului.

>> Da, asta spun. Mentalul colectiv, >> mentalul colectiv e foarte solid făcut. Omul reformelor, primul domnitor român, >> cel care a spatele, >> cel care chiara stă la baza constituirii statului modern român, lucruri care sunt reale ăă dar care în realitate a avut o anumită evoluție criticată de către opoziția politică pe care a cunoscut o în perioada lui.

Iar punctul cel mai interesant al acestei imagini istorice aproape generale a lui Alexandru Iancuza este de fapt felul în care a fost răsturnat și de ce a fost răsturnat și anume acea imagine rămasă cu sintagma monstruasa coaliție. S a format o coaliție între liderii partidelor politice, așa, tuturor partidelor. >> S au unit dușmanii ca să l răstoarne pe acest om bun, pe acest domnitor.

>> Da. Intrâ intrin în în substratul acestei imagini, >> nu? care cumva Alexandru Ioan Cuza a beneficiat și de în toată perioada comunistă de o istoriografie favorabilă pentru că >> fără discuție >> avea toate atributele care conveneau >> și nu avea atribute care să deranjeze >> omului de mână fortă la un moment dat >> cel care dă pământ țăranul care se clarizează >> pământul mănăstirilor istoria istoria domniei lui Alexandru Iancuza are câteva elemente care într adevăr au fost ocolit de istoriografia română.

Vreau să vă spun că după ce a apărut prima mea carte 9798, armata mareșalul și evrei care s a bucurat de un mare succes, a fost vârful de vânzare de carte în 1998. Ăă cronici, mă rog, foarte bune, multe favorabile și așa mai departe. Am fost chemat la academie de marele istoric Florin Constantiniu.

A vrut să mă cunoască. Dumnezeu s odihnească. Mare istoric a vrut să mă cunoască.

Atunci am început să discutăm și sigur a apărut acest subiect și zis: „Domnul profesor, domnule, ce se întâmplă? Uite sunt niște enigme în istoriografia noastră care era 97 98, trecuseră vreo ște opt ani de în care ne așteptam ca lucrul ăsta să fie în lămurit, >> lămurească. Da.

>> Da. El pregătea o istorie sinceră a popor român. superbă, >> dar care este o sinteză așa, dar nu este un tratat istoriografic ăla care să ia documente, fapte >> un e o istorie sinceră cum spune >> într adevăr >> extrăgând esența și anumite elemente controversate.

Titlul e luat după o lucrare a portată în Franța, că era o istorie sinceră a poporului francez și luat. Bun. Și el mi a spus atunci, domnule, a fost într adevăr această propagandă cu o serie întreagă de cu acest curent chiar nu neapărat naționalist, dar un curent de afirmare care se sprijinea în primul rând pe principiul continuității poporul rom, continuitatea poporului român și doi, care refuza discontinuitățile istorice, unde se află lovituri de stat, unde se află revoluții sau mișcări care de fapt schimbă niște situații nu neapărat favorabile și așa mai departe.

Deci a existat această și mi spunea chiar zice noi la academie, noi în cercetarea istorică, noi istoricii, profesioniști, am știut dintotdeauna ce spuneți dumneavoastră și în armata mareșelul șevrei și în cărțile și în ce ați publicat până ac. N am putut să scriem. >> Dar n am putut să scriem sau unii n au vrut să se complice.

N au Bun. Și așa ca să explic pe undeva de ce m a apucat eu să scriu să și să mă fac istoric profesionist cu avându l ca mentor din acel moment pe Florin Constantiniu care mi a arătat toate lucrurile și în primul rând m a învățat să pornesc de la bază și anume de la metodologia istorică, adică de la istoriografie. Sigur există prin urmare această contradicție.

Mare patriot, primul domnitor român important, deschide perioada domniilor românești moderne, face marile reforme, în primul rând reforma agrară, moderniz modernizează statul, introduce senatul și așa mai departe. legile militare, ale armatei, ale jandarmeriei, deci instituțiile statului toate sunt prefigurate de acest domnitor. Așa, >> sub acest domnitor, pentru că până la urmă nu a făcut o singur.

>> Sub ei a făcut o cu Ogâlniceanul, sigur cu guvernele lui așa, fără discuție. E >> și sigur contradicția este următoarea. Domnule, ce i a apucat pe liderii partidelor să l răstoarne tocmai pe omul ăsta?

printr o monstruoasă, că de aia a fost numită monstruoasă, că s au coalizat dreapta cu stânga, adică conservatorii. De curiozitate te ai uitat cum apare termenul ăsta de monstruoasă coaliție? Da, da.

Este în presă din ziare. Erau pe vremea aia. >> Deci aveam clickbait și pe vremea aia de Da, fără discuție.

Erau telegraful, românul >> erau zarele epoca apăruse și așa mai departe. Deci Jar Morlova, dar pe de altă parte ă personajul are și o notă livrească extraordinară. Până la urmă este un singur om >> care profită >> de o lipsă de precizie.

>> Da. Da. >> În ceea ce a însemnat acordul între marile puteri în privința principatelor român.

>> Nu, fără îndoială că >> Da. care nu specifica faptul că o singură persoană nu poate să aibă ambele funcții. >> Da.

E vorba fără îndoială de un proiect personal care un proiect politic și care este un proiect și european în același pentru că el nu a făcut multe lucruri de capul lui, ci într o corelare cu Franța și în primul rând cu împăratul Aporon al treile lea. Deci tot ceea ce s a întâmplat sub domnia lui au fost lucruri cântărite, făcute cu un anumit scop și scopul era de constituirea statului național modern. Este un aspect foarte important.

>> Și ce trebuie spus pentru cei care nu știu istorie este că la acel moment în continuare principatele române erau sub subanitate otomană. Sigur, subzerentitate otomană, dar aveau statut aveau un statut de autonomie așa numitele capitulații. capitulați care capitulații erau oricum sute de ani, nu erau se inventaseră atunci de ani și datorită acestor acte, acestor numite capitulații, documente semnate de domnitorii români cu Înalta poartă, s au desfășurat marile bătălii istorice, Vlad Țepe, Ștefan cel Mare, Mihai Vitezu, toate luptele astea, toate aceste lupte s au făcut pentru a împiedica schimbarea acestui statut de autonomie al religiei, al dreptului de a alege domnitorii și așa mai departe.

Bun, cazul Ioan Alexandru Cuza este foarte interesant prin niște amănunte pe care istoriografia noastră le a ocolit sau le a prezentat pasager, așa ca fiind minore, dar în realitate ele au contat foarte mult. Totul începe de la celebra proclamație de la Islas, proclamația revoluționară de la 1848. 1848, care oricum e un an revoluționar în toată Europa, >> un an revoluționat în toată Europa, în realitate, potrivit istoriografiei europene, prin revoluție în 1848, se înțeleg întreaga mișcare revoluționară din Europa în care au fost implicate și anumite organizații, anumite Vorbești de Da.

și de fragmas, societăți secrete care au asigurat forma aceasta europeană pentru că avem >> unitatea de fapt unitate trebuie noi spunem revoluția 18 de la Viena, de la Paris, de la Praga, de la Deci de la Pesta și așa mai departe, de București, din România. Proclamația de la Islaz, acuma revenim la subiectul nostru. avea o prevedere la articolul 5 care spunea domnitorul va fi ales din rândul cetățenilor pe o perioadă de cinci ani și se va întoarce în rândul cetățenilor.

Acest text a fost modificat între el, dar esența lui este cea pe care o vă spun. Deci repet, această proclamație spunea domnitorul vine din rândul cetățenilor, domnește cinci ani, foarte important, după care revine în rândul cetățenilor. Deci nu mai provine din domnitorii români, din panioză, trebuia să fie așa >> tre >> ăă povestea acestei proclamații de azi foarte interesantă.

N am să revin, am prezentat o în detaliu în cărțile mele. Este următoarea că în momentul când izbucnește revolta de stradă, revoluția de la București 1848 ă revoluționarii întocmesc acest document pe baza proclamației de la Islaz, pe care î numesc constituție, constituțiune, cum spune, iau cu asalt palatul domnesc. pătrund înăuntru și îl obligă pe domnitor Ibescu să semneze, îi cer, semnează constituțiunea și faptele relatate de multoroculari se prezintă oarecum altfel.

Într adevăr, revoluționarii au pătruns în palat cu textul constituționii. Domnitorul se afla la masă cu bal și cu câțiva cunoscuți apropiați. au năvălit peste el în sala de mese, i au înaintat, semnează constituția și a citit o și le a spus, erau goleștii, brătienii erau și le a spus zice: "Să știți că în mare parte sunt și eu de acord cu asteta asta și o semnez fără probleme și semnează.

După care se întoarce la valet și spune: „Mai pune un tacâm la masă pentru mai pune niște tacâmuri la masă pentru revoluțione. Acuma trebuie spus următorul lucru. Există această tendință de a prezenta istoria ca o înșiruire de fapte programate, gândite și puse în aplicare prin niște planuri, prin mai ales prin conspirații secrete și așa mai departe.

Există un element, nu insist poate altădată, dar există un element fundamental al istoriei, al desfășurării istorice și anume hazardul. Întâmplarea, faptul neașteptat. Revoluționarii ies cu constituția semnată în balcon, în fața unei mulțimi aclama.

Mulțimea se urcă pe balcon. Constituția este smulsă din mână și se pierde ruptă, distrusă în mulțime. Faptul interesant este că revoluționarii revoluționarii li s a făcut frică pentru că știau că există niște forțe.

Era vorba de de trupele coloneilor coloneilor Solomon și Odobescu, tatăl lui Alexandru Dobescu, care urmau să intervină pentru a distruga, aia aresta, băga până închisori și așa mai departe. >> Trebuie explicat este că atunci când vorbim de palatul Domnesc era o casă mai mai răsărită. Când vorbim de faptul că s a strâns mulțimea erau câteva zeci, sute de oameni >> maxim.

Deci nu era dimensiunea, era cuant Exact. Foarte bună. Foarte bună precizare >> la acea vreme >> ă revoluționarii se sperie și fug se refugiază în diferite locații case din București așteptând să se întâmple ceva sau faptul neașteptat, deci hazardul este că Bibescu, domnitorul, având o situație de familie foarte grea, soție foarte bolnavă, care î bătea la cap de mult timp, hai să lasă domnia și hai să plecăm la Paris unde și ea să trateze și el să stea liniștit să ocupe, vrea să se ocupe de studii, de arheologie, de istorie, de ce avea cu alte A fost un intelectual de mare rafinament și spre surprinderea tuturor Bibes cu Abdică.

S a încercat și un atentat asupra lui, s au încercat tot felul de manevre, dar el aptică și lasă domnii și se întâmplă lucrul. Elementul istoric care ne interesează pe noi este că acea constituție întemeiată pe proclamație avea acea prevedere. Domnitorul >> astăzi am spune democrație, nu?

>> Da. Da. Foarte În sfârșit cunoaștem revoluția a fost înfrântă, s a format comitetul, s a înfrânt, au fost arestați, au fost s au plecat în exil.

în Franța, în Germania, revoluționarii, așa ei trăind în exil cu pașapoarte otomane ca cetățeni otomani și primind pensie de la Statul otoman. Ce a Rosetti, de exemplu, și recunoaște memoriile lui, domnule, eu eram plătit de imperi și a păstrat pașaportul otoman până la moarte. și sunt foarte interesante lucrurile astea, dar sigur ele denotă și o anumită mentalitate și o situație de fapt atunci care nu trebuie radicalizată.

Domnule, ăștia revoluționar a vrut să răstoarne, să facă România democratică și așa mai departe. În momentul în care prin tratatul de la Paris și prin conferință 56 58 se hotărăște ca România, în țările române, principatele române, Moldova și țări românească să aibă loc alegeri să se facă celebrele adunări ad hoc și să se aleagă domnitori și apare totodată ideea și perspectiva unui domnitor străin pe tronul, adică posibilitatea de a se uniar, dar după ce se fac aceste legiri libere, democratice, se aleg domnitori și apoi se pune problema să se negocieze un domnitor străin din diferite motive, știți, se credea că familiile boierești vor fi partizane și nu e bine ca dumnitorul să provină dintre ei la 1859, începutul anului 5 ianuarie Iași, partida unionistă avea majoritatea în adunarea de la Iași din Moldova. >> De ce?

De ce era raportul? Că asta m am întrebat citind pe timp ce la București era invers >> era partidul conservator. Nu exista partidul conservator.

Conservator. De ce erau mai unioniști în Moldova decât în Țara Românească? Acolo existau niște personalități, între care Mihail Cogălniceanu, care reușiseră să facă o campanie foarte eficientă la țară, în toată în tot statul, că de fapt era un stat principal.

Pe de altă parte, după părerea mea, a fost mult mai programul Partidei Naționale, mult mai coerentă ideologia unionistă a acestei grupări foarte importante. În Moldova exista, spre deosebire de Muntenia, o anumită formă de naționalism incipient, foarte moldovenească, așa. Ei considerau că limba moldovenească este limba pură, iar din muntenia e limba românească e stricată.

Situația fiind limba literară românească fiind situația fiind exact invers. E de fapt limba română modernă este luată în aspecte forma pe care o avea în jurul Brașovului. Eminescu de aceea a contat foarte mult în dezvoltarea limbii moderne.

Am închis paranteza. Deci la 1859 știm ce s a întâmplat. Istoriografia a prezentat faptele.

Stai puțin. Scuă mă. Hai să nu depășim momentul ăsta pentru că eu m am am mai găsit o explicație.

>> Da. Unu, viața intelectuală era mult mai puternică în Moldova decât în țara în jurul Iașului, decât în jurul Bucureștiului. Doi, influența otomană era >> era mai mică >> la Iași decât la așa.

Plus că acolo erau două influențe foarte importante, provenite mai ales după regulamentul organic și anume rusească și austriacă, ulterior austroungară din 1867. Deci la 1859 la alegerea domnului la Iași, știm ce s a întâmplat, fără să intru în detalii. Candidat era ales Alexandru Ioan Cuz >> candidat era De ce >> candidat era Costache Negri?

Candidatul la dom >> Despre asta e vorba. Da. El însă a refuzat, iar atât în memoriile în textele Dumitru Bretianu și Ion Bretianu mai târziu și în alte texte istor de analiză se pare cauza refuzului a fost o problemă medicală.

Pur și simplu avea o erupție de furunculoză. Toată fața era acoperită de furuncule și nu se putea prezenta în acel moment nici la alegeri, nici la domnie și așa mai departe. Plus că se pare că recidivu aceste Există chiar și o replică tradițională, nu e consemnată într un document oficial în care Cogălniceanul i a și spus vrei să fii domn cu bubele astea pe față și așa mai departe.

În sfârșit, ieri refuză. Asta e important, adunarea făcută în celebra sală a elefantului de la Iași, din casa de la Iași. Așa a intrat într un impas.

Ei nu știau practic pe cine să aleagă. Și atunci Mihai Cogăniceanu, exasperat de faptul că ei nu sunt în stare să aleagă, a spus: „Eu plec, vă las, abandonez și nu o mai amestec și treaba voastră ce faceți nu mă interesează. " Ceea ce era o pierdere mare pentru că era liderul mișcării unioniste și al partidei unioniste.

Și în condițiile astea o rudă de a lui Cuza, spune mai bine îl luăm pe colonelul Cuza, care avusese tot felul de episoade favorabile mișcării unaniste. >> Colon la momentul ăla nu înseamnă de fapt un soi de șef al armatei. Da, era șeful era șeful >> așa numite, că nu era o armată organizată, așa numite a trupelor de la Iași, din și din județ și din oraș și asigura și paza și poliția.

Deci erau garan poziție, că asta vreau să spun, ada o poziție ierarhică instituțională. E era o garanție și că nu va exista o reacție violentă împotriva alegerii. În al doilea rând, mai era un aspect foarte important.

[Muzică] Cele două documente fundamentale tratatul de la Paris și Convenția 1856 18 prevedea o dată limita. Asta e un lucru care nu s a spus la noi. Prevedea ca domnitorii să fie aleși până la 24 ianuarie, termen limită, de la care dacă nu se pronunță >> Imperiul Otoman, >> sunt considerate partea Imperiului Otoman.

Deci era extrem de mare pericol. La Iași, pe 5 ianuarie nu exista această presiune, dar tot parcursul fusese trecut. Deci ei Iașul, Moldova trecuse pentru toate etapele și ajunsese la desemnarea domnitorului, alegerea lui în adunare și așa mai departe.

În felul ăsta a fost ales colonelul Cuza la 5 ianuarie 1859. La București situația a fost mult mai complicată. Bun.

Din momentul ăla, delegația din Moldova pleacă spre Istanbul >> în următoarele zile. Da. >> Ca să prezinte spotului ajunge la București spre sfârșitul lunii ianuarie.

De ce? Pentru că ei au fost în relație cu Bucureștiul, așteptând ca și Bucureștiul să aleagă domnitoriu și să meargă cele două delegații împreună la >> P. Dar nu s au gândit, ei n au avut incipient ideea de a alege un singur om.

>> Deci, na, asta trebuie spus. N a n a fost un complot așa cum ni s a prezentat noi domn ei se gândiseră să facă >> moldoveni au zisdomnule indiferent pe cine alegeți, sigur că își doreau să fie partida unionistă dacorii aveau majoritatea era greu de crezut delegațiile merg împreună de ce pentru că de fapt ideea unității statului ideea unirii principatelor exista dinainte la ei și la munteni și la partida națională din Muntenia și și la Partidele Naționale din Moldova și atunci la București s a întâmplat următorul lucru. Sunt câteva lucruri importante, fapte importante care nu au fost explicate, dar care reprezintă cauzalități și care determină explicațiile adevărate pentru ceea ce s a întâmplat.

Partida națională, așa numiți liberali roșii. Și aice >> roșu fiind culoarea revoluționarea revoluționară din Franța. Da.

exista Partida Roșilor în Franța >> și aici ar trebui o paranteză, dacă î permiți, ca să se înțeleagă niș nu foarte lungă și anume că de fapt toată această mișcare revoluționară așa ă se întemeia pe niște principii ale revoluției franceze și așa mai departe. Se desfășurase mai întâi în Franța, iar revoluționarii români participaseră. Unii dintre ei, Bălcescu, Brătianu, au participat la revoluția din 1848 de la Paris.

Drpelul național al nostru care a fost depus de Brătianu la Primăria Parisului cusând Maria Rosetic, cusând cele două, dacă exista drapelul Moldovei și drapelul Munteniei, alb cu roșu și alb cu albastru și le a >> le au combinat. le au combinat, dar pentru că culoarea de la mijloc era alb și ăsta era steagul Franței, atunci au pus galben. >> Deci asta este explicația roșu, galben și albastru.

>> Roșu, galben și albastru. Și l au prezentat la primărie și după aceea a devenit drapelul național după unire și așa mai departe. Deci aceste mișcări revoluționare și revoluția din Franța și toate mișcările au determinat un anumit tip.

au stat la baza constituirii unor principii de formare a unui stat modern, lucru pe care l au încercat și revoluționarii români și unioniștii așa. Ă s a întâmplat însă un lucru grav, ca să spunem, că veni vorba de o poveste a trădărilor. Napoleon al I lea care a pornit ca sprijinător al revoluției și al republicii două lovitură de stat și să face împărat și toată mișcarea naționalistă, toată mișcarea revoluționară republicană se revoltă împotriva lui.

Printre acțiunile făcute împotriva lui Napoleon al I lea au fost și câteva atentate la viața lui. Închid parantezele. >> Sunt multe revoluționarii l au vânat la un moment dat pentru că au considerat l au considerat candat.

>> Revenim revenim la situația de la București din ianuarie 22 23 ianuarie 1859. Se întâmplă următorul lucru. Avem îl avem pe Cuza ales în Moldova >> și alegeri pentru adunarea adho hoc în în muntenie >> mandatul lui Ion Cebrătianu, revoluționar de frunte și om politic deja se contura ca om politic și conducător și lider este invalidat pe motivul că Ion Cebrătianu are cazier.

care cazier că a fost condamnat și închis și a făcut închisoare >> ca urmare a activității revoluționare >> ca urmare a nu ca urmare a participării a implicării la unul dintre atentatele împotriva lui Napoleon al treilea fapt pentru care a fost arestat și închis >> cor da >> în închisoare potrivit lui Victor Iugor care într un din lucrările sale din cărțile din articolele și din cărțile sale vorbește despre o conspirație republicană franco română, francovalahă, spunea el, în care au fost implicați și români. Brătianu se a fost închis fără îndoială și a fost închis și cu revoluționar, între care un individ foarte interesant, un evreu cremie, celebru cremieu, care devine ulterior președinte alianței israelite universale, reprezentanța evreilor în întreaga lume. Se pare că au stat împreună în închisoare, s au cunoscut oricum și s a întâmplat un lucru foarte important despre care istoriografia noastră n a vorbit.

A dat citate ample din presa franceză, din presa germană, din toate articole favorabile din presa occidentală care cereau unirea românilor, a a afirmarea statului național român. Deci toate acele ă citate din presa străină erau de fapt în marea lor majoritate ă sprijinite de către alianța israelită universală și finanțate de banchieri. >> Bun.

Cât de Câtă importanță ai ca să lămurez? Câtă importanță a avut la acel moment? >> Vom discuta în acel moment a avut foarte mare importanță pentru că tot ce însemna influență masonică și a ea a existat fără discuții nu poate fi exclusă din istoria României, fără conspirații și alte povești de genul ăsta și tot felul de speculații.

E a existat toți acești lideri revoluționari români erau masoni și erau membri a unei loji din Franța și din Germania. Deci masoneria din România încă avea un aspect străin, era condusă de străini și era un aspect. De abia până 1880 apare un mare mason, căpitanul Moroiu, care face marea lojă românească de română cu ca o paranteză, că fac și eu acum ca o paranteză, l am găsit așa, l am descoperit și pe Bruckental, >> așa exact >> ca fiind membru într o lojă masonică împreună cu împăratul.

>> Exact. Deci încercăm să adunăm toate elementele astea pentru a arăta următorul aspect. La București, existând o majoritate conservatoare, se mergea spre o domnie Știrbei sau Bibescu.

Erau aceeași familie și au schimbat numele la un moment dat. o domnie așa. Iar partidul îi numim Partidul Conservator a apărut în80 legal, dar exista partida conservatoare a marilor proprietari, moșieri și așa mai departe, care erau antirevoluționari.

Ei erau complet opuși și pe bună dreptate și partidei roșiilor pe care î considerau comuniști. Chiar comuniștii le spuneau așa și revoluțion. >> Dar comunismul vine de la comuna din Paris, >> de la manifestul Patri Comunist care în 1848 al lui Marada aia erau era vorba de că mișcare revoluționară.

Bun. Și atunci se întâmplă următorul lucru pentru că de ce am dat informația legată de invalidarea mandatului Brătian. Partida liberalilor în care deja se conturase ca lider Ion Cebrătianu organizează un protest a aproximativ 200 de orășeni târgoveți, zeariști și câțiva țărani din sate din apropierea Bucureștiului care se duce la mitropolie, la dalul Mitropoliei, unde era adunarea ă națională.

și protestează, încearcă să pătrundă chiar [Muzică] pe deal ca să protesteze pentru faptul că nu se admite mandatul lui Ion Cebrătianu. Asta este cauza reală care a fost astupată sau sau transformată într un evenemente independent fără legătură cu ce s a întâmplat cu faptele propaganda liberală și după aceea socialistă și comunistă. Adică ziarele, că asta era propagand pe vreme a >> ziarele a transformat această manifestație cu strigăte, cu încercarea de a forța cordonul de poliție și așa mai departe, a transformat o în manifestația de masă a bucureștenilor și a țăranilor pentru unire.

N aveau nicio legătură cu Cuza. N aveau niciun habar n aveau cine e Cuza. Știau că e un domnitor în Moldova nou, ales.

Cine i Cuza? Nu știu. Totul era informația circula VAG.

>> Vag. Ei de fapt protestau, deci toată mișcarea fusese organizată într adevăr ca să blocheze intrarea în acțiune și votul din adunare pentru că s au produs ilegalități și în primul rând nu a fost recunoscut dreptul de a fi reprezentant de după ce a fost ales, că fusese ales. Nu i se recunoaște dreptul de a fi și parlamentar, de a fi membru în adunare.

Sigur că Brătianu ar fi manevrat altfel ă grupul parlamentar liberal și moderații ar fi negociat, ar fi făcut foarte era foarte important ca liderul să afle acolo. Ori acolo era liderul conservator care era Barbu Catargiu, foarte important, mare personalitate, un lider politic de de >> care va sfârșas >> și care va fi tocmai datorită acest Deci lucrurile astea se înlănțuie, dar nu au fost spuse la noi. Asta se întâmplă și am încercat să le explic aceste lucruri pentru a înțelege cauzele.

Până la urmă să ajungi și la de ce a fost răsturnat un domnitor atât de bun ca Alexandr >> de către cei care l au pus, că și asta de către cei care l au pus. Tocmai exact n a fost o putere. >> Și atunci venim la CR.

Deci propaganda chiar dinainte de comunism, propaganda liberală, ea a transformat această mișcare de protest pentru situația lui Brătianu în masele populare care iau cu asalt adunarea și o obligă. Mergând mai departe cu minciuna mai departe obligându o să l aleargă pe Cuza. N aveau absolut nicio legătură, dar presiunea a existat.

Comandanții militari au comunicat la adunare: "Domnule, nu putem să i ținem la un moment dat vor năvăli peste voi. " Și atunci conservatorii hotărăsc suspendarea lucrărilor adunării 23 ianuarie. Problema era următoarea și o spun din nou ca să înțeleagă.

Pe 24 expira, era termenul limită în care se putea numi un domnitor în cele două principale >> putea fi ales. Da. >> După care putea fi ales.

După această dată, marile puteri considerau principatele ca parte a Imperiului Otoman. Deci ne prăbușeam într o situație mai gravă decât înainte. Și în consecință era o presiune, un termen limită.

Parlamentarii, deci membrii adunării conservatori se retrag urmând să analizeze, să discute, să găsească o soluție, pentru că ei î voiau în continuare pe Bibescu sau pe Știrbe. Adică ei aveau candidatul și aveau majoritatea să voteze să l aducă. Între timp, la București ajunge delegația de la Iași cu emisarii, cu reprezentanții lui Alexandru Iancuza, deci delegația Moldovei care alesese deja domnitorul în persoana lui Alexandru Iancuză și se hotărăsc iarăși un subiect de istorie denaturat.

Se hotărăște o întâlnire secretă între liderii conservatori și liderii liberali cu Ubrătianu care nu era n avea calitatea de parunat electivă. Acest lucru se petrece la hanul la hotelul Concordia din București, ăla despre care se mai discută din când în când că a fost că e dărâmat că trebuie ăla trebuie refăcut. E un monument istoric, e locul și o să explic și de ce este important.

>> Pentru că istoriografia noastră și cea dinainte de comunism și mai ales după comunism a prezentat întotdeauna că alegerea lui Cuza, dubla alegere a lui Cuza a fost efectul voinței naționale și mai ales a maselor populare din București care ele au hotărât să sub presiunea maselor >> Asta e partea propagandistică. partea propagandă în realitate alegerea lui Cuza și în Muntenia a fost rezultatul acestei negocieri politice între partide împreună cu delegația din Moldova, făcută noaptea de 23 24 ianuarie la București. De acolo au ieșit cu această înțelegere și aice fac o paranteză, nu era această înțelegere nu e surprinzătoare și am să explic de ce am folosit de mai multe ori în această discuție expresia partida națională.

Ea s a constituit în Transilvania în perioada 1821 22 din boierii refugiați din Muntenia, după care au venit și din Moldova câțiva la Sibiu și la Brașov și acolo au constituit pe structură masonică această partidă națională în care au hotărât toate aspect transformarea României în stat modern. Deci absolut toate principiile care ăă vor sta la baza proclamației de la Islaz, adică a constituției statului modern, stat democratic cu Parlament, cu toate. Deci mai ales ieșirea de sub autor, deci independența națională, toate lucrurile astea s au făcut și iar partida partida națională de la Sibiu și Brașov din 1821 22 conținea și conservatori și liberali roșii.

Deci zic la un moment dat și Bibescu și Știrbei au trecut pe acolo și au participat. Deci acolo s a constituit acel nucleu național cu ideologie. Acolo s a hotărât să se scoată reviste și publicații >> în limba română.

>> În limba română. revista revista ăsta societatea filarmonică care de fapt era o societate fațadă a uneor a unei societăți secrete care era asta de tip masoni. Mai mult decât atât principalii lideri de data asta numai liberali, Goleștii și cu Brătienii, cu Eliade Rădulescu, depun un jurământ masonic în biserica de la Golești în 1826.

Foarte important. Între timp, Academia Română a găsit documente și le a publicat. Ele sunt publice, nu sunt fantezii astea cum fragmas, nu s a depus un jurământ masonic pentru constituire, pentru unire, pentru constituirea >> jurământul masonic.

Hai să să explicăm ce semnificații avea. Îi obliga pe toți participanții, indiferent de coloratură politică, >> Da. să respecte obiectivul pe care și l aat, că de fapt aice e aici a fost >> era de fapt erau de fapt două aspecte.

Unu, angajamentul ideologic și doctrinar și doi respectarea secretului, adică să nu trădeze. Asta era foarte important. De fapt, la noi toată această poveste istoria francmasoneriei este oarecum aproximativă.

Erau mai degrabă societăți secrete pe principiu masonic. Nu era, nu respecta regulile fragmasonerii britanice englezești. >> Bun.

Dar pe de altă parte și în Europa fragmasoneria era în >> apăruse apăruseră >> era recentă, nu era >> da mișcă mișcarea fragmasonică continentală italiană și franceză, mai ales franceză care va conduce la mare Orient al Franței și la toate formele care se odesăbea fundamental de fragmasonăria originală britanică prin două aspecte esențiale. Zic că sigur se deosebea pe mai multe, dar două erau aspecte. Unu, interdicția de a face politică în lojă.

Doi, interdicția de a aborda subiecte religioase în logică. Bun. Pentru că Franța >> Franța a încălcat astea și a la un moment dat s a ajuns în perioada interbelică ă erau declarații oficiale ale Marii Loj, ale Marelui Orient când forma guvernele, iar guvernele Franței s au format mult timp în lojile masonice și după aia iar uneori se țineau ținute manu sonice la guvern.

Deci în Franța situația a evoluată. Bun. Deci noi suntem într o situație pentru noi toat acest aspect cu dacă ne uităm și pe frăția și pe documentele frăției are această conotație de societate secretă care sigur unde >> elementul fraason era păstrarea secretului.

să nu trădezi, să nu >> Dar cred că și acel aspect era important, faptul că indiferent de convingerea politică pe care o aveai în interiorul interiorul organizației >> era unitate >> cor era unitate. Iar astea fuseseră stabilite la Sibiu și Brașov de așa numita partidă națională unde ei acolo au hotărât România modernă. Acolo s a hotărât, după aceea s a făcut și jurământul.

De ce insist pe jurământul din 1826? pentru că avem o situație legată de Alexandru Iancusa. Deci, după întâlnirea de la Concord de a doua zi, în mod inexplicabil și de neexplicat în istoriografia română până în '90, așa, dintr o dată majoritatea conservatoare votează alegerea lui Alexandru Iancuza la în Muntenia, la fel ca Moldova.

Deci același dnitor pentru tot ce asta fiind de fapt rezultatul înțelegerii negocierilor de noapte de la hotelul Concordi. Ei au spus: „Domnule, stați puțin pentru că propunerea unioniștilor acolo, adunarea aia delegația Moldovei și cu liberalii era o majoritate față de la tratative, față de cons >> iar Barbu Catargiu a înțeles ca om politic matur, ca mare personalitate și om politic de mare rafinament. a înțeles foarte clar că suntem într o situație limită, trebuie să cedeze și că numirea unui domnitor de la și în Moldova și în Muntenia aceeași persoană, o persoană agreată pentru că nu e implicată politic, asta i interesa pe ei, să nu aibă >> și să nu provină din familii domnești, să nu fie deci îndeplinea cu prin soție, prin Rena Cuza era și era și distant față de truc și implicările lui fuseseră favorabile mișcării neaniste, dar fără excese.

Așa. Și a spus: „Domnule, provizoriu și atenție încep cuvintele importante decizie. provizoriu îl alegem, trimitem la Istanbul rezultatul că am ales și forțăm pentru că era o forțare și a tratatului de la Paris și o forțare a Imperiului Otoman, așa numitul de către Iorga fapt împlinit.

Adică politica faptului atunci a fost s au trezit marile puteri cu o situație. >> Ăștia din România, din Muntenia, din cele două principate au ales aceeași persoană >> și nu era interzis, că și asta e foarte prin convenție. Dar după aia sigur că și la în alta poartă la Istanbul și în la Paris și peste tot la Venis s au explicat, s au trimis emisari Vasile Alexandria, ambasador și toate toate personalitatea s au dus repede și au explicat de ce au ales e insistându se pe această formulă că este o situație provizorie după care principatele unite vor trece la >> domnitor străini.

domnitor străini dintr o casă europeană occidentală așa cum stabilise și Napoleon al I lea și toți absolut toți au fost de acord. >> Are loc o o negociere între Napoleon al I lea și regina Angliei. >> Exact.

Deci au hotărât da, domnule, >> care la momentul ăla erau cele mai importante for >> provizoriu. Lasă că acolo situația e limită pentru că era în ultima zi erau probleme așa și plus că într adevăr erau exista interesul occidentului, mai ales al Franței, dar și al Marii Britanii, mai puțin așa, dar și al Germaniei foarte ca cele două principate să iasă de sub tutela otomană. Deci era lucru clar și să se formeze o barieră sau un stat tampon la Dunăre.

Asta era foarte important pentru că asta însemna și drumul spre Austro Ungaria. Ungaria era pașalâc otoman. Deci vă dați seama care era foarte care a fost gândirea.

A și noi am profitat de treaba și am și am făcut ce s a numit de către Iorga politica faptului împlinit. Bun. S a ales, s a trimis la delegația la Imperiul Otoman la poartă și a spus: „Domnule, nu ne a ales nu poarta n a fost chiar o ilustrație >> pentru că se spune că acolo Alexandru Ioan Cuza care era un bărbat frumos, >> l a fermecat pe sultan.

>> Sunt multe anecdote să ne înțelegem imaginarul. >> Da, foarte bine. De ce?

Pentru că aici e un subiect. Mare parte din imaginea pozitivă a lui Alexandru Ian Cruza a circulat mai întâi prin tot felul de legende. De exemplu, pentru aproape pentru fiecare episod, Moș Ion Roată și Unirea, toate episoadele astea Cua lui Cuza, toate toate episoadele.

Iar episodul din gravură are și el o anecdotică că i s a dat o cafea fierbinte lui Cuza și acesta a a scuipat a gustul s a fript și așa. Deci tot felul de episoade. Habar n avem ce măsură este adevărată, dar totuși s a creat această construcție care a fost foarte populară.

Ea a pătruns aceste anecdote, povestiri au pătruns la țărani. Foarte multe din alte idei și imagini n au pătruns la țăr totul trebuie pus și în relație cu lucrurile pe care Cuza chiar le a făcut. >> Da.

Fără discuț ajungem și acol când se vorbește de secularizarea verilor mănăstirești. Ce nu se știe este că la acel moment 30% între 25 și 30% din terenul arabil Moldova, Țara Românească era dat mănăstirilor de la Athos. >> Închinate.

Da. >> Erau închinate. Erau închinate.

Adică prin testament Da. Boierii >> lăsau >> și domnitorii. Da.

>> Da. Și domnitorii uzufructul. >> Exact.

>> Să plece la Athos. >> Da. Da.

Da. Și erau o mare problemă că ei nu plăteau taxe, impozite, nu plăteau nimic. >> Fac fac o intervenție, fac o intervenție, o precizare.

>> Biserica Ortodoxă, eu am avut discuții îndelung și cu vicariatul și cu dumneavo să l odihnească patriarhul Teoctist, pe care l am cunoscut foarte bine. Biserica Ce se întâmplase? ăă i se pusese pe dealul Mitropolie o statuia lui Alexandru Iancuza.

Mi se pare că e și acuma, dacă nu mă înșel. Deci pe dealul Mitropoli Patriarhiei s a pus o statuie de nu știu ce guvern, ce nu mai țin minte care și biserica a fost cu Stai puțin că noi avem probleme cu Alexandriau. >> Încă mai avem de recuperat.

Secularizarea nu a însemnat revenirea proprietăților la biserica ortodoxă română. >> Și s au dus în proprietatea statului. >> Și s au dus în proprietatea statului.

Deci cu noi ne a naționalizat, >> cum ar veni >> și lucrurile astea erau valabile, erau și vicariatul din anii 2000 încă discutau problema asta. >> Da. Păi că s a pus foarte >> acut problema la un moment dat să ceară înapoi >> pentru biserica ortodoxă.

Alexandru Icuza e un personaj încă oscilant. >> Ele erau închinate nu bisericii ortodoxe, ci ele erau închinate mănăstirilor de la Athos. >> Aos și produsul lor și banii și tot se acolo și Cuza prin această lege, în loc să redea proprietatea Bisericii Ortodoxe România, a dat o în proprietatea stat, după care din ea a făcut reforma în proprietării și așa mai departe.

Unul din motive fiind tocmai ăsta, să fie proprietă ca în proprietăria țăran să facă din proprietatea statului, nu din proprietatea proprietarilor a moșierilor. Astea a fost unul din subiectele dezbateri închidor >> și revin. Deci este ales Cuza și el vine în București de abia pe 24 februarie, dacă nu mă înșel.

În sfârșit, eu sunt o întreagă scenă. El urma să domnească, să stea și o perioadă la Iași, o perioadă la București. n o mai lungesc și aduc următoarea informație foarte importantă care a fost publică niște documente publicate de Dimitrie Sturza, care a fost și istoric și anume căutru >> după Da, dar și prim ministru, după alegerea lui Cuza la București și plecarea delegației, partida națională, dar în primul rând liberalii, au trimis la Iași un reprezentant și anume pe cea Rosetti pentru a se întâlni cu domnitorul, noul domnitor Alexandru Iancuza și pentru a l sonda și a i cere să respecte constituția, adică documentul ăla care pornea din proclamația de la izlaj.

Ori articolul 5 spunea următorul, repet, >> da, >> domn bun ales din rândul cetățen pe cinci ani. >> Pe cinci ani. >> Ori Rosetti s a dus și a avut o discuție cu el, după care a trimis o telegramă.

Documentul există, de asta spun. L a publicat Sturza și acolo se vede acest document. a trimis o Telegram la București lui Brătianu.

Noul domnitor s a angajat să respecte constituția și prevederile și deci s a angajat să domnească cinci ani și după cinci ani să se retragă. Potrivit istoriei masonerii române pe nu avem documente, dar este o, cum să spun, o tendință, nu știu, o interpretare în istoricii masoni de la noi. Unul că Alexandru Iacuza ar fi fost mason.

Eu >> Da, dar asta e greu de demonstrat. A fi mason însemna niște lucruri, niște un anumit statut. Ăă trebuia să faci parte într o lojie să ai viață masonică, adică îți participi la ținut ceea ce Cuza nu a făcut.

Dar se vorbește că ar fi existat o lojă la Galați, >> da, >> în care el ar fi participat la un moment dat. E foarte vag. >> Unul un aspect.

Și al doilea aspect al acestei teorii este că vizita asta a lui Cea Rosetti s ar fi finalizat și prin luarea unui jurământ masonic de care vorbeam mai departe și anume Cuza ar fi făcut promisiunea că va respecta acest termen de cinci ani de domnie și va abdica momentul timp în care în acești an partidele pregătesc domnitorul străinuza a acceptat să vină domnitor străin, a dat garanții că că și sigur această garanție este interpretată în istoriografia masonică ca fiind un angajament masonic. Foarte important pentru ce spuneai mai departe cu ce spuneai la început cu povestea cu trădările. Așa.

Ce s a întâmplat însă văzând că nu poate, că după alegerea lui Cuza și acceptarea lui și acceptarea acestei perioade provizare a început lupta între partide >> normală >> care să preia puterea, care să conducă guverne, care să în continuare ă se întâmplă următorul lucru. În decembrie 1861, Imperiul Otoman, sub presiunea germană și britanică hotărăște să recunoască domnia tot așa pe o perioadă limită, dar unirea principatelor sunt un singur domnitor a fost recunoscută oficial de Imperiul Otoman, care este actul juridic, să l numim așa, în decembrie 1861. Prin urmare se constituie un guvern condus de Barbu Catargiu, deci practic un guvern conservator.

Și aicea fac iarăși o paradeză pentru a se înțelege niște lucruri legate de domnia lui Cuza. Barbucat a fost o personalitate conservatoare, un intelectual de mare rafinament. Repet, care în timpul revoluției în 1848 a plecat în Europa în diferite capitale și a văzut desfășurare acolo, întorcându se în țară cu o imagine profund negativă despre revoluție și despre tot ce s a întâmplat ca fiind o nenorocire și convins că România trebuie făcută altceva.

În primul rând trebuie anulată complet toată ideea revoluționară și a reformelor peste noapte. Bun. Era și un mare moșier.

Era >> fără îndoială. Fără îndoială. Dar el consider și atunci a venit >> în momentul în care a fost numit prim ales prim ministru în 1862, el a venit cu un proiect foarte interesant și ciudat în același timp pentru România.

Unu, sistem parlamentar britanic. Nu vă vine să credeți. Și doi, economie de tip german.

Ce însemna economia de tip german la în momentul ăla? că n am n am din >> cu industrializarea agriculturii, cu mecanizare, >> cu transformarea în ferme din țărani infermieri, deci cu întreagă revoluție agrară de care se petrecuse în Germania și încă se petrecea. Și iar mai fac o paranteză ca să înțeleagă.

A existat o țară care tot exact în perioada asta a adoptat sistemul economic german, Danemarca, o țară mică, fără resurse, fără produse. În perioada interbelică, Danemarca aia mică a ajuns să depășească producția agricolă, eficiența agrară și toate astea. România, care era considerată agrarul Europei, Danemarca depășea la nivelul de tractoare, la nivelul de batoze, la nivelul de toate mecanizare și așa mai departe.

Este un text celebru al lui Iorga când se duce să facă o vizită în Catalonia, în Spania, se întoarce de acolo și face o declarație, zice„Domnule, suntem e un dezastru. Ce am văzut pământurile din Catalonia chiar face comparația asta. Este ca râșnița de cafea.

Totul este neted, frumos, cultivat, parcelele, tot. Ce nu spunea Iorga este că în Catalonia, ca și în Danemarca, o mare parte din țărănime a fost proletarizat, trimisă la orașe, dar la orașe s a dezvoltat industrie, uzine care au putut să transforme țăranii în muncitori. Așa.

Deci s a produs urbanizare care la noi nu s a produs. Am avut 71 de orașe sub 100000 de până și șase orașe peste 100000 locitori și mari c marea majoritate erau sub 100000 orășele așa mult timp și deci noi nu am făcut ăsta este un alt aspect foarte important deci reformele lui Cuza au fost de fapt impuse iar ele s au s au implementat cum se spune, ce a fost printr o lovitură de stat. De ce a constatat că cu bătălia între partide, cu inexistența unei majorități solide în Parlament și mai ales îi trebuia ca unele legi să fie legi organice, legi constituționale care trebuiau trei sferturi din voturi.

Deci era imposibil. Și atunci cu pregătirea lui Mihael Cogăniceanu au Cuza a suspendat Parlamentul și a domn s a făcut domnia așa numita domnie cezaristă care nu era nici dictatură, dar ei au spus istoricii noștri cezar un regim de autoritate personală. >> Un regim de autoritate personală.

Foarte bine spus. Problema e în felul următor. Ia să ne uităm matematic pe cifre.

1859 18 2 mai 1864. Ce înseamnă asta? Cinci ani.

Deci în momentul în care Cuza trebuia să abdice și să lase locul unui domnitor străin, el dă o lovitură de stat și rămâne la putere. Haideți să ne Alex, hai să ne oprim aici cu această emisiune pentru că o vom continua săptămâna viitoare, vineri, >> cu această cu acest moment, lovitura de stat a lui Cuza, aducerea principelui Carol >> Da. >> Și în funcție de cum ne descurcăm, Constituția de la 1866 și așa și așa mai departe.

Deci, doamnelor și domnilor, ne oprim aice cu e adevărat cu un sentiment de insatisfacție, dar vă promitem că continuăm săptămâna viitoare într o >> Nu s au spus destule >> sau nu. Și trebuie să vorbim puțin despre Cogălniceanul >> pentru că este o figură care e trecută cu vederea. Deși el este un reformator prin excelență.

El nu apare odată cu Alexandru Ioan Cuza. >> Da, da, da. >> El este un revoluționar prin excelență.

Noi tot avem imaginea tipului bonom cu ochelari rotunzi care pare așa un soi de contact întreaga anerdotică și pe seama lui. >> Da, este e un personaj absolut fabulos în în istoria României, dovadă că va fi preluat și de Carol, principiele Carol. Dar haideți să ne oprim aici.

Vă mulțumim foarte mult pentru atenție.